Voi incerca pe scurt sa prezint, pentru cateva obiective generice, un pret de proiectare estimativ, care sa includa toate specialitatile : arhitectura, rezistenta si instalatii, pentru ambele faze :

DTAC – Documentatie tehnica autorizatie de construire

PT + DDE – Proiect tehnic + Detalii de executie

OBS :

1. Conform legii, proiectul in faza DTAC poate fi utilizat doar pentru scopul pentru care a fost elaborat si anume obtinerea Autorizatiei de Construire si nu tine loc de Proiect Tehnic. Proiectul DTAC este parte integranta din PT – proiectul tehnic, si contine strictul necesar pentru obtinerea Autorizatiei. Pentru executie, proiectul DTAC nu este suficient deoarece nu aveti toate detaliile necesare realizarii lucrarii si nici liste de cantitati pentru materialele ce trebuie puse in opera.
2. Proiectul tehnic include si documentatia DTAC.

Preturile nu contin TVA, si reprezinta valoari de proiectare cumulate pentru arhitectura, rezistenta, instalatii electrice, sanitare si termice,  verificari tehnice si documentatie de avizare.

Pentru mai multe detalii va rugam sa ne contactati telefonic la numerele : 0740.616.477 sau 0724.126.614 sau prin e-mail la adresa : contact@crihan-construct.ro. Multumim.

Cautari Frecvente:

• pret proiect casa 2012
• poze case cu mansarda simpla
• pret proiect DTAC
• stalpi metalici solutii arhitectura moderna
• cost proiect casa 2012
• costuri proiect casa 2012
• normativ fundatii continue sub stalpi
• planuri case 2012
• proiecte case de lemn clasic cu mansarda de lemn imagini
• detali schite executie case lemn

Planul Urbanistic de Detaliu (PUD-ul) reprezinta de fapt documentatia aferenta Planului Urbanistic General ( PUG -ul ) si Planului Urbanistic Zonal ( PUZ-ul ), explicand si detailand continutul acestor  planuri, sub forma de prescriptii si recomandari, corelate cu conditionarile din Certificatul de  Urbanism, in vederea urmaririi si aplicarii lor.

PUD – ul reprezinta documentatia prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara, a unuia sau mai multor obiective, pe o parcela, in corelare cu functiunea predominanta si vecinatatiile imediate (se studiaza mai multe amplasamente, optiunea pentru realizarea unei constructii compatibila cu functiile urbane). Este de fapt documentul consultat de comisia de urbanism atunci cand este cerut un Certificat de Urbanism sau o Autorizatie de Construire. Daca nu exista PUD pentru terenul respectiv, Primaria cere mai intai intocmirea lui, pe baza PUG – ului si PUZ – ului.

Categorii generale de probleme abordate in cadrul Planului Urbanistic de Detaliu – PUD :

- regimul juridic, economic si tehnic al terenului si constructiilor;

- compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajarilor si plantatiilor;

- relatii functionale si estetice cu vecinatatea;

- asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare;

- permisivitati si constrangeri urbanistice, inclusiv ale volumelor construite si amenajarilor;

- modul de ocupare si utilizare a terenului ( POT, CUT );

- functiunea si aspectul arhitectural al constructiei (sau constructiilor) si amenajarilor;

- integrarea noilor constructii si corelarea lor cu cele existente invecinate;

- interventia, prin reabilitarea constructiilor si amenajarilor invecinate, in scopul armonizarii cu constructiile si amenajarile noi propuse (daca este cazul);

- circulatia carosabila si pietonala, corelate cu traficul in zona si relatiile cu zonele invecinate ( accese pietonale si auto );

- parcaje, spatii de recreere si de joaca;

- echiparea edilitara si impactul asupra retelelor existente in zona (necesitatea de dezvoltari,modernizari, etc);

- functionarea diferitelor forme de proprietate juridica a terenului;

Sursa : www.scribd.com/doc/6318615/PUD-PUG-PUZ

Cautari Frecvente:

• cat costa p u d
• cand se cere puz
• cat costa un puz in 2012
• de ce PUD pentru o constructie ?
• legislatie intocmire pud 2012
• pret certificat de urbanism 2012
• pret intocmire pud cluj
• pud pentru constructie
• regimul constructi puz pud
• regulament certificat urbanism cluj 2012

Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care are caracter de reglementare specifica detaliata  a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate functiunile: locuire,servicii, productie, circulatie, spatii verzi, institutii publice, etc.) si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice  complexe a zonei cu prevederile PUG-ului localitatii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism (permisiuni si restictii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea constructiilor din zona studiata (PUZ-ul reprezinta o faza premergatoare realizarii investitiilor, prevederile acestuia realizandu-se etapizat in timp, functie de fondurile disponibile).

Categorii generale de probleme abordate in cadrul Planului Urbanistic Zonal – PUZ  :

- organizarea retelei stradale;

- zonificarea functionala a terenurilor;

- organizarea urbanistic

- arhitecturala in functie de caracteristicile structurii urbane;

- indici si indicatori urbanistici (regim de aliniere, regim de inaltime, POT, CUT, etc);

- dezvoltarea infrastructurii edilitare;

- statutul juridic si circulatia terenurilor;

- delimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare deosebita, daca acesta exista in zona studiata;

- masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice,  daca acestea exista in zona studiata;

- mentionarea obiectivelor de utilitate publica;

- masuri de protectie a mediului, ca rezultat al programelor specifice;

- reglementari specifice detaliate ( permisiuni si restrictii ) incluse in Regulamentul local de urbanism aferent PUZ-ului.

Sursa : www.scribd.com/doc/6318615/PUD-PUG-PUZ

Cautari Frecvente:

• preturi puz cluj 2012
• preturi puz 2012
• pret puz 2012
• puz 2012
• puz pret
• puz zona studiata
• scribd proiect vila
• puz cluj 2012
• utilizarea terenurilor scribd
• puz cluj 2012 noutati

Voi prezenta pe scurt ce reprezinta un  PUD  sau un PUZ

PUD = Plan urbanistic de detaliu – contine mai multe planuri urbanistice si un memoriu tehnic ce reglementeaza solutia propusa.

Cand se porneste realizarea unei investitii , PUD -ul se cere prin Certificatul de Urbanism in general in urmatoarele situatii :

1. distantele fata de vecinatati prevazute prin regulamentul urbanistic al zonei se doresc a fi modificate (micsorate) ;

2. cand se doreste o alta destinatie a constructiei decat cea prevazuta prin regulamentul urbanistic al zonei (de exemplu : spatiu comercial in zona de locuinte).

PUZ = Plan Urbanistic Zonal – contine mai multe planuri urbanistice si un memoriu tehnic ce reglementeaza solutia propusa.

Cand se porneste realizarea unei investitii , PUZ -ul se cere prin Certificatul de Urbanism in general in urmatoarele situatii :

1.  cand se doreste depasirea numarului maxim de niveluri permis prin regulamentul urbanistic al zonei ;

2. la intrarea in intravilan a unor loturi extravilane etc.

Retineti :

1 . PUD-ul sau PUZ-ul sunt obligatorii pentru obtinerea Autorizatiei de construire in cazul in care au fost cerute prin Certificatul de Urbanism .

2. Pe langa documentatia PUD sau PUZ mai este nevoie de o serie de avize cerute prin Certificatul de Urbanism pentru aprobare .

3. PUD-ul sau PUZ-ul reprezinta o modificare a regulamentului de urbanism, care se poate face numai prin Hotarare a Consiliului Local al localitatii / sectorului in care se doreste construirea viitoarei investitii . Nu se poate obtine Autorizatia de Construire daca s-a cerut PUD sau PUZ in Certificatul de Urbanism, fara a se prezenta Hotararea de Aprobare a PUD-ului sau PUZ-ului solicitat !

4. Apelati la ajutor specializat pentru a realiza un PUD sau un PUZ.

Pentru a reusi sa venim in ajutorul clientilor nostrii si a raspunde la intrebari precum:

1.     ce este un PUD ?     ce este un PUZ ?

2.    de ce am nevoie de PUD ?     de ce am nevoie de PUZ ?

3.    cand am nevoie de PUD ?     cand am nevoie de PUZ ?

4.    cand se cere PUD ?     cand se cere PUZ?     cand se cere un PUD?     cand se cere un PUZ?

5.    ce reprezinta PUD ?     ce reprezinta PUZ ?

6.    ce cuprinde un PUD ?     ce cuprinde un PUZ ?

7.    cat costa un PUD ?      cat costa un PUZ ? ,

echipa MagazinuldeProiecte va ofera consultanta gratuita si servicii de proiectare de urbanism pentru realizarea de solutii de toate dimensiunile : PUD , PUZ, etc. Pentru informatii suplimentare nu ezitati sa ne contactati prin email la adresa contact@crihan-construct.ro sau telefonic la unul din numerele :

0740. 616. 477  /  0724. 126. 614   . Multumim.

Cautari Frecvente:

• cat costa un puz
• cat costa un pud
• ce este puz
• exemple pud
• cand se cere pud
• ce inseamna pud
• cat costa pud
• plan casa in panta cu demisol
• vederi si sectiuni plan parter
• case mici sub 100 mp

Ca si beneficiar ideea de mansardare este considerata o investitie propice atunci cand se doreste obtinerea unui spatiu locuibil suplimentar care sa genereze comfortul dorit. Fondul construit existent este cel mai pretabil pentru o posibila mansardare. Ma refer aici la constructiile parter + pod sau parter + etaj + pod si de ce nu la constructiile mai inalte – blocuri, pentru care se doreste obtinerea de spatiu suplimentar.

Podul  in general este considerat ca o incapere omisa, caruia nu i se acorda prea multa atentie si se utilizeaza in general ca si spatiu de depozitare. Transformarea podului in mansarda este o solutie viabila, destul de economica, ce nu implica costuri foarte mari. Toate aceste ipoteze sunt valabile in cazul in care nu vor fi necesare masuri de consolidare a imobilului ce se doreste a fi mansardat. Nu intotdeauna costurile necesare mansardarii sunt reduse intrucat marea majoritate a locuintelor existente sunt constructii vechi, construite in perioada interbelica dupa conceptia si tehnologia de executie specifice vremii. Materialele puse in opera cu mai mult de 50 de ani in urma au inceput, sub actiunea factorilor de mediu, a modificarilor structurale a imobilului, a activitatii seismice specifice tarii noastre si a altor factori, sa se degradeze si nu mai prezinta siguranta in exploatare. Executia defectuasa este un alt element care poate genera probleme in cazul in care se doreste mansardarea unui imobil existent.

In cazul in care se doreste transformarea podului in mansarda, exista mai multe posibilitati. Podul existent poate fi unul destul de inalt si atunci viitoarea mansarda se poate inscrie foarte bine in spatiul existent. In marea majoritate a cazurilor insa, inaltimea podului existent este insuficienta pentru a putea realiza lucrarile de mansardare in acelasi volum. Solutia este inaltarea pe tot conturul cu cateva randuri de caramida / bca , crearea unuor cadre de samburi si centuri de beton armat care sa inglobeze spaletii de zidarie nou formati si apoi realizarea mansardei pe structura nou creata.

Atunci cand beneficiraii sunt hotarati in a schima functiunea podului  in mansarda trebuie luate in vedere urmatoarele aspecte:

1. Plafonul de mansarda – acesta poate fi drept sau cu mai multe pante, oferindu-i un aspect mai neobisnuit. Este recomandat ca el sa fie varuit in culori calde, deschise la culoare. In felul acesta sa se poate oferi o atmosfera primitoare fara a avea senzatia de claustrofobie.
2. Iluminatul natural – reprezinta elementul principal,  oferind caldura necesara spatiului generat de noua mansarda . Ferestrele de mansarda pot avea forme si dimensiuni cat se poate de variate, pot avea chiar comanda electrica pentru inchidere / deschidere, prezentand o utilitate cat se poate de necesara. In imaginile alaturate sunt prezentate cateva exemple cu ferestre de mansarda ale unor producatori importanti prezenti si pe piata din Romania : Velux si Fakro
3. Structura poate fi folosita si ca element cu rol estetic si de design. O structura aparenta, cu lemn tratat, poate avea un impact vizual major in componenta unui spatiu.

Mobilierul – se va alege/confectiona in functie de functiunea si forma spatiului de la mansarda  cat si de lumina existenta. Daca spatiul este suficient de generos el   poate fi transformat intr-un intreg  ”apartament”. Mansarda  poate fi compartimentata in functie de utilizarea care i se va atribui, spatiile putand fi delimitate vizual de obiecte/materiale translucide pentru a putea permite luminii sa circule in intreg spatiul .Este recomandat sa se ceara parerea unei persoane avizate – arhitect sau arhitect de design interior  pentru a se putea crea un spatiu armonios. In volumul creat de o mansarda se pot amenaja, in functie de configuratia acesteia atat in plan cat si ca volumetrie, o gama larga de spatii de la camere de zi, dormitoare, bucatarii, bai sau chiar birouri.

Sper ca aceste cateva aspecte prezentate sa vina in ajutorul beneficiarilor ce doresc sa efectueze lucrari de mansardare asupra imobilelor pe care le detin. Nu uitati ! O mansarda va genera un spatiu locuibil suplimentar, benefic pentru toti membrii unei familii, un spatiu de relaxare si de odihna atat de necesar in ziua de azi. Luati legatura cu un arhitect pentru a va transforma visul in realitate.   Ajutati-l sa inteleaga cat mai bine ce anume va doriti, oferiti-i sprijin si incredere in munca sa pentru ca in final sa obtineti o mansarda asa cum ati visat.

Membrii echipei   Crihan Construct  se implica in proiecte de toate marimile: proiecte mansardare casa, proiecte mansardare bloc, proiecte mansardare cladiri de birouri sau alte obiective. Experienta membrilor echipei noastre acopera toate specialitatile implicate in activitatea de proiectare: arhitectura, urbanism, inginerie structurala, expertizare tehnica, instalatii sanitare, termice si electrice, proiecte de amenajare interioara, urmarire si executie lucrari de constructii. Putem asigura executia oricaror lucrari de mansardare prin intermediul colaboratorilor nostri. Pentru mai multe detalii, accesati pagina de contact.

Autor : Dipl. Ing. Crihan Adrian

Proiect mansardare casa : 4a Studio arhitectura – arhitect Pompiliu Mara

Cautari Frecvente:

• case mansardate
• mansardare casa
• mansardare casa veche
• mansarde
• proiecte mansarde
• case mansardate proiecte
• proiecte case cu mansarda
• modele mansarde
• case vechi mansardate
• planuri case mansardate

Ce reprezinta termenul de mansardare ? Care sunt pasii pe care trebuie sa ii parcurgem pentru a putea mansarda casa pe care o detinem?
Ce implicatii presupune aceasta mansardare asupra casei existente ? Care sunt costurile pentru a putea realiza mansardarea ?
Voi incerca sa va prezint in cele ce urmeaza raspunsuri pentru toate aceste intrebari.
In primul rand trebuie plecat de la definitatia mansardei : mansarda reprezinta spaţiul funcţional cuprins între învelitoare şi ultimul nivel al unei clădiri, care asigură respectarea cerinţelor de siguranţă, protecţie şi confort corespunzătoare utilizării specifice (de locuire). Mansarda se include în numărul de niveluri supraterane.

Mansardele pot fi realizate prin:

a. amenajarea podurilor circulabile existente -poduri mansardate
b. conceperea unui spaţiu mansardat la clădiri existente, modificând parţial sau total acoperişul (şarpantă sau terasă) – mansarde realizate prin supraetajare
c. prin proiectarea şi executarea mansardelor odată cu clădirea – mansarde noi

La realizarea mansardelor, indiferent de tipul acestora, se va urmări:

1.asigurarea condiţiilor de funcţionalitate;
2.asigurarea rezistenţei şi stabilităţii acoperişului mansardat;
3.asigurarea exploatării spaţiului mansardat, în condiţii de siguranţă;
4.asigurarea protecţiei împotriva focului;
5.asigurarea igieniei mediului interior, în condiţiile unei iluminări şi ventilări naturale eficiente;
6.asigurarea izolării termice şi hidrofuge corespunzătoare;
7.asigurarea protecţiei împotriva zgomotului.

Exista un normativ de proiectare : NP – 064 / 2002 ce reglementeaza activitatea de proiectare pentru spatiile de locuit tip mansarda, indiferent ca acestea sunt mansarde noi, mansarde realizate prin supraetajare sau poduri mansardate. Pasii ce trebuiesc urmati atunci cand se doreste mansardarea unui imobil existent sunt aceeasi ca si pentru o constructie noua. In primul rand trebuie obtinut un certificat de urbanism. In functie de prevederile din certificat vom stii exact ce putem face si ce nu putem face pe lotul respectiv. Interventiile ce se doresc a fi realizate trebuie sa se incadreze in prevederile acestui certificat, si aici ma refer la respectarea indicatorilor urbanistici specifici fiecarui lot si a retragerilor fata de limitele de proprietate ale terenului. Pe langa avizele cerute prin certificatul de urbanism, cu siguranta va fi necesar sa se realizeze o expertiza tehnica care sa formuleze concluzii cu privire la starea actuala a imobilului din punct de vedere al rezistentei si stabilitatii sale la actiunile seismice de mare intensitate dar si solutii pentru imbunatatirea raspunsului structurii la aceste actiuni, tinandu-se cont ca se doreste mansardarea si deci aducerea unor sarcini suplimentare asupra structurii de rezistenta. Expertiza tehnica se intocmeste de un expert tehnic atestat M.D.R.T. ( fost M.L.P.A.T.) iar pentru realizarea lucrarilor de mansardare va fi necesar cu siguranta obtinerea avizului din partea Inspectoratului de Stat in Constructii. In cazul constructiilor vechi, care au structura de rezistenta pe zidarie portanta, fara centuri, placi sau samburi de beton armat, cu siguranta vor fi necesare masuri de interventie care sa imbunatateasca raspunsul structurii la actiunile seismice si sa aduca constructia in clasa de risc seismic RS III. Astfel de masuri constau in introducerea de samburi de beton armat, introducerea de centuri din beton armat, refacerea planseelor de lemn sau consolidarea celor din beton existente, camasuiri ale spaletilor de zidarie existenti, etc. La fel de importante sunt masurile de interventie la nivelul fundatiilor deoarece in trecut acestea se realizau fie din zidarie fie din beton simplu, lucru care nu mai este in concordanta cu prevederile din normele de proiectare aflate in vigoare in anul 2011.Astfel va fi necesara consolidarea fundatiilor existente prin metoda subzidirilor, ce presupune executia unor fundatii noi, sub fundatiile existente sau
adiacente acestora, pe ploturi cu lungimea de maxim un metru ce se vor lucra alternant, astfel incat sa nu fie influentata starea zidurilor de caramida existente.
In functie de concluziile din expertiza tehnica, beneficiarul trebuie sa demareze lucrarile in vederea inceperii mansardarii imobilului in cauza. Adoptarea masurilor de interventie prevazute in raportul de expertiza revine strict sarcina beneficiarului, acesta avand libertatea sa opteze pentru adoptarea acestor masuri sau sa ia decizii pe cont propriu. In acest caz, atat expertul tehnic cat si proiectantul vor fi exonerati de orice fel de raspundere iar intreaga responsabilitate vizavi de proiect devine sarcina beneficiarului. Dupa ce s-a intocmit expertiza tehnica si s-a obtinut avizul din partea Inspectoratului de Stat in Constructii si avizele cerute prin certificatul de urbanism si cel mai important dupa intocmirea unui proiect tehnic intocmit de persoane autorizate, se va depunde documentatia la Primarie in vederea obtinerii Autorizatiei de Construire. Numai dupa obtinerea acesteia si anuntarea inceparii lucrarilor atat la Primarie cat si la Inspectoratul de Stat in Constructii se pot incepe lucrarile de mansardare. In caz contrar, beneficiarul dar si constructorul risca amenzi si dispunerea incetarii lucrarilor pana la remedierea acestor probleme. Asadar, pentru a putea mansarda o locuinta existenta e nevoie de o serie de masuri de interventie asupra structurii imobilului existent pentru ca acesta sa fie capabil sa preia eforturile suplimentare ce apar in urma mansardarii. Un alt aspect ce trebuie mentionat tine de proiectul de arhitectura, de cel de rezistenta si de cel de instalatii.  Proiectul de arhitectura trebuie intocmit si conformat in primul rand in functie de necesitatile si dorintele viitorului beneficiar dar si in concordanta si armonie cu fondul construit existent. Astfel imobilul mansardat trebuie a se incadreze in peisajul existent, sa nu il agreseze cu forme si elemente total diferite, sa nu creeze o discrepanta intre imaginea zonei si cea nou obtinuta prin mansardare. Proiectul de rezistenta a mansardei se va executa dupa un proiect tehnic, intocmit de persoane autorizate iar acesta va fi elaborat in concordanta cu prevederile si concluziile raportului de expertiza tehnica. Structura mansardei se va realiza fie din lemn fie din metal. In general, beneficiarii prefera o mansarda de lemn intrucat costurile sunt mai reduse iar sarcinile aduse asupra structurii sunt considerabil mai mici fata de o mansarda pe structura metalica. Elementele structurale pentru o mansarda de lemn sunt cele obisnuite la astfel de constructii : popi, pane, capriori, clesti, etc. Prinderile intre elemente se realizeaza cu scoabe, cuie, buloane, placute metalice cu crampoane sau o combinatie intre aceste elemente. Elementele trebuiesc tratate ignifug si fungifug pentru a se asigura o comportare adecvata in timp. Cand ne apucam de construit o mansarda de lemn trebuie in mod obligatoriu ca lemnul pus in opera sa fie uscat ( umiditate maxima 18% ). Lemnul este un material organic ce lucreaza in timp. In cazul in care acesta nu este uscat in momentul penerii sale in opera, in timp, sub actiunea agentilor termici sau a altor factori acesta se va usca (va pierde apa din compozitia sa) lucru ce duce deformatii permanente (contractii ale elementului). Riscam astfel sa fie afectata structura de rezistenta cat si prinderile intre elemente, deformatiile cauzate de uscarea lemnului introducand in structura eforturi suplimentare ce nu pot fi evaluate in faza de proiectare. Un alt fenomen nu tocmai placut, cauzat tot de uscarea materialului, este de natura sonora. In timp ce lemnul lucreaza, acesta “pocneste” , lucru putin apreciat de beneficiari. In concluzie, atentie mare la materialul folosit!  Folositi lemn uscat pentru a evita din start astfel de probleme. Din punct de vedere al costurilor nu se poate stabili o anumita suma pentru lucrarile de mansardare intrucat acestea depind de o serie de factori cum ar fi : suprafata, geometria, structura (mansarda pe lemn sau mansarda pe structura metalica), zmateriale folosite, necesitatea masurilor de interventie asupra structurii existente, costurile manoperei aferente lucrarilor de mansardare in functie de evolutia pietei, etc.

Autor : Dipl. Ing. Crihan Adrian

Amenajare mansarda : 4a Studio arhitectura – arhitect Pompiliu Mara

Sursa : www.e-mansardare.ro

Cautari Frecvente:

• proiecte case mansardate
• mansardare
• mansardare case vechi
• pentru cladiri existente fara fundatii metode de consolidare
• proiect case mansardate
• case mici mansardate
• modele de mansarde
• pasii pentru proiectarea unei mansarde
• mansarde pe popi metalici
• modele mansarde la bloc

Ce intelegem prin notiunea ” Proiecte case mici ” ? In topul cautarilor Google se afla acest termen, interpretat si inteles de beneficiari in functie de gusturile, nevoile si aspiratiile fiecaruia. Notiunea de ” case mici ” poate avea mai multe conotatii. Fie se refera la suprafata imobilului fie se refera la functiunile acestuia. Totodata acest aspect este unul subiectiv, intrucat fiecare dintre noi are o anumita conceptie despre aceste “ case mici “. Ceea ce pentru unii reprezinta intr-adevar un spatiu limitat care sa se raporteze strict la spatiul necesar vietii cotidiene, poate reprezenta pentru altii un adevarat chin, un spatiu generator de frustrari si nemultumiri sau chiar senzatii claustrofobe. Asadar cine cauta ” proiecte case mici ” cauta defapt tot un proiect de casa care sa fie pe gustul sau si sa-i asigure spatiul necesar comfortului asteptat de la noul camin. Nu putem deci sa dam o definitie clara a  termenului ” proiecte case mici ” deoarece aici intervin o multitudine de aspecte ce trebuiesc luate in consideratie. Putem vorbi insa de notiunea ” proiecte case mici ” raportata la cazurile concrete pe care le-am intalnit in activitatea de proiectare. De cele mai multe ori beneficiarii vin hotarati cu o anumita solutie arhitecturala. Din volumul imens de informatii de pe internet, mare majoritate isi contureaza deja in cap o imagine a viitoarei case inainte sa ajunga la arhitect. Rolul acestuia devine practic sa puna in practica aceasta ” viziune ” a  clientului si sa aduca imbunatatiri conceptului. Pentru cei mai multi, termenul de ” proiecte case mici ” se refera strict la suprafata construita utila ( mare atentie ! aceasta difera de suprafata construita desfasurata,  diferentele fiind cuprinse in intervalul 10 – 15 % ). Astfel, cei mai multi beneficiari, isi doresc locuinte cu suprafete restranse, cuprinse intre 120 si 160 de mp. Conceptia este una buna intrucat se pune din ce in ce mai des problema costurilor de intretinere a imobilului. Un alt aspect al termenului ” proiecte case mici ” se refera la simplitatea si volumetria imobilului. Multa lume isi doreste o casa cat mai simpla, functionala, cu un acoperis cat mai usor de realizat si de acoperit ( o invelitoare simpla inseamna costuri mici pentru materiale si manopera ), o casa ieftina. Putem astfel asocia termenul de ” case mici ” cu cel de ” case ieftine “. In conceptia multor beneficiari, termenele se suprapun, formand chiar o relatie de dependenta. Cei mai multi cred ca o casa mica este si o casa ieftina. Aici tin sa ii contrazic pe cei care au acest concept, deoarece notiunea de ” casa ieftina ” este in proportie de 90% influentata de natura si calitatea finisajelor puse in opera la realizarea viitorului camin. Tinand cont de situatie economica actuala si de evolutia pietei imobiliare din ultima perioada, pot sustine cu tarie ca notiunea de ” proiecte case mici ” va prinde din ce in ce mai mult la public. Cei care in prezent locuiesc la bloc si vor sa evadeze din ” jungla de beton ” si sa isi construiasca un ” camin pe pamant ” vor fi tentati sa aleaga astfel de ” case mici ” pentru a se incadra in bugetul destinat cheltuielilor lunare cu utilitatile : apa, gaze, curent, etc. Aceste ” case mici ” vor fi configurate de arhitect strict pe functiunile necesare membrilor familiei, fara a face ” exces ” de spatiu generator de comfort sporit. Chiar daca arhitectura acestor ” proiecte case mici ” nu va fi una spectaculoasa, ea va asigura minimul estetic urmarit si de ce nu, cu putin efort si viziune din partea arhitectului, un aspect spectaculos care sa ” intoarca priviri “.  As vrea sa mai subliniez un lucru in cadrul acestui articol. De foarte multe ori, cu toate ca viitoarea casa face parte din categoria ” proiecte case mici “, beneficiarii doresc terase mari la parter unde sa se poata relaxa vara, alaturi de prieteni si familie. Partea mai putin placuta e ca acestia nu iau in calcul suprafetele acestor terase ca si costuri raportate la costurile finale ale casei. Chiar daca la proiectare aceste terase nu se iau in calcul de unii proiectanti ( lucru care mie, ca si inginer structurist, sincer mi se pare absurd deoarece si acolo este munca – calcule, liste de cantitati, planuri de cofraj si de armare, etc. + verificarea proiectului unde intra in calcul si  aceste suprafete ), la executie costurile necesare realizarii acestor terase vor atarna destul de greu la buzunarele beneficiarilor. Pentru realizarea lor, e necesar material ( fier, beton, lemn pentru cofraj, cuie, sarma, etc. ) si manopera. Chiar daca acesta este mai ieftina in comparatie cu structura de rezistenta a casei, tot vor fi niste costuri pentru constructia acestor terase. Daca acestea se doresc a fi acoperite, costurile sar cu mult peste asteptarile beneficiarului si nu de multe ori primesc reprosuri ca intra mult material. Tin asadar sa trag un semnal de alarma : cu cat aceste terase sunt mai generoase, costurile constructiei vor creste cu mult peste estimarile initiale ! Sper ca am atins in cuprinsul acestui articol cateva aspecte generale cu privire la termenul : ” proiecte case mici ” si ca informatiile prezentate sa fie un ajutor in luarea unei decizii cu referire la constructia casei mult dorite.

Autor : Dipl. Ing. Crihan Adrian

Sursa : www.magazinuldeproiecte.ro

Cautari Frecvente:

• proiecte case 2012
• proiecte case mici
• case mici
• proiecte case
• proiecte de case mici
• proiecte case mici 2012
• proiecte de casa
• modele case 2012
• modele case mici
• proiecte case ieftine

Elaborarea unui proiect – casa este un proces complex ce depinde de o multitudine de factori. Totul porneste de la dorinta viitorului beneficiar, urmata de achizitionarea terenului.
Atunci cand achizitionam un teren trebuie sa tinem cont de o serie de factori precum : dimensiuni, retele existente pe amplasament, indicatori urbanistici, natura terenului (lucru ignorat de
cele mai multe ori de proprietari) , vecinatati, comunitate, etc. Vreau sa atrag atentia asupra aspectului legat de natura terenului. Nu de multe ori in urma executarii unui
studiu geotehnic pe teren, putem avea surpriza ca terenul de fundare este unul “pacatos” , lucru ce va pune probleme atat la proiectare, la executie cat si din punct
de vedere al costurilor necesare realizarii viitoarei investitii. Studiul geotehnic nu trebuie evitat intrucat furnizeaza informatii esentiale pentru inginerul proiectant de
structuri si determina dimensionarea corecta si rationala a fundatiilor viitorului proiect – casa.
Urmeaza apoi elaborarea proiectului. In vederea obtinerii autorizatiei de constructie, va fi necesara intocmirea unui proiect de arhitectura, a unui proiect de rezistenta si a unui proiect de instalatii.
Pe langa acestea, trebuiesc obtinute o serie de avize si intocmite o serie de studii, dupa caz : studiul geotehnic, ridicare topografica, expertiza tehnica, studiu de insorire, studii de urbanism, etc.
In cazul in care beneficiarul opteaza pentru un proiect – casa gata conceput, un asa numit proiect casa tip, lucrurile se simplifica in ideea in care proiectarea este deja facuta,
fiind necesare doar adaptari, functie de natura terenului, amplasament, ridicare topografica , etc.
Pornim de la ideea ca am ales un proiect casa tip. Vin aici cu un exemplu : Proiect casa Andrei . Toate bune si frumoase. Cumparam proiectul. Ce facem cu el? Cum obtinem autorizatia de constructie?
Avem tot ce ne trebuie pentru inceperea constructiei casei ? Ei bine … nu.Mare atentie la achizitionarea unui proiect casa tip !!!
Am avut surpriza sa fiu contactat de beneficiari care au cumparat astfel de proiecte casa tip in lipsa de informatie si pur si simplu nu au avut ce sa faca cu ele. De ce?
Simplu. Fie casa tip din proiect nu se incadra pe lotul detinut, fie nu aveau toata documentatia necesara depunerii la primarie, fie fundatiile nu erau dimensionate corespunzator … si tot felul de alte probleme.
Cei care le vandusera aceste proiecte casa tip, pur si simplu au luat banii si cam atat … nu si-a pus nimeni problema de adaptare la teren … grav. In concluzie, acesti beneficiari au fost nevoiti sa plateasca
lucrari suplimentare de proiectare pentru a putea folosi proiectele .. acolo unde s-a putut.

Nu vreau sa generalizez lucrurile. Ideea in sine a unui proiect casa tip este una benefica, rationala si mult mai economica. Trebuie doar sa avem grija ca atunci
cand mergem pe aceasta varianta sa stim de unde pornim, ce avem nevoie si care este cursul derularii proiectului.

Am cautat pe internet si am gasit un proiect casa tip pe gustul nostru. Urmatorul pas este contactarea firmei de proiectare care il comercializeza. Urmeaza intalnirea cu un arhitect sau inginer si demararea
proiectului. Primul pas e obtinere unui Certificat de urbanism , daca acesta nu a fost obtinut in prealabil de beneficiar. Pentru aceasta trebuie intocmit un dosar care sa contina : copie dupa actele de proprietate
ale terenului, cadastru actualizat cu planuri anexate (plan situatie si plan incadrare in zona) pe care arhitectul va face viitoarea propunere, un memoriu tehnic de arhitectura si o cerere tip. In urma eliberarii Certificatului de urbanism,
vom stii exact ce putem construi pe teren si de ce avize si alte studii avem nevoie. In certificat vor fi precizate retragerile fata de vecini sau de limitele de proprietate.
Daca totul este ok si am ales un proiect casa tip care se incadreaza in prevederile Certificatului de urbanism, trecem la urmatorul pas si anume adaptarea proiectului. Mentionez aici : refacere planuri functie de datele proprietarului, de amplasament,
de natura terenului, de dorintele beneficiarului (optional – presupune costuri de modificare proiect) si redactarea memoriului tehnic de arhitectura, rezistenta si instalatii. Proiectul este gata. Care e urmatorul pas?
Se obtin toate avizele iar impreuna cu proiectul si cu alte studii cerute prin Certificatul de urbanism se depune dosarul la primarie pentru obtinerea autorizatiei de constructie.

Ce se intampla dupa ce am obtinut autorizatia ? Pai ar trebui sa ne apucam de construit. Aici apar surprizele … Am achizitionat un proiect casa tip … am primit un dosar in care am un proiect de arhitectura, unul de rezistenta si unul de instalatii.
Atentie insa ca acestea sunt la nivel DTAC ( documentatie tehnica autorizatie constructie). Ce implica asta ? Va prezint pe scurt … Pe partea de arhitectura aveti cam tot ce trebuie ca sa puteti demara proiectul (planuri, sectiuni, fatade si memoriul de arhitectura), mai putin tabloul de tamplarie
si listele de cantitati … nu e o tragedie … puteti incepe casa si sa o si terminati si fara acestea. In schimb, pe partea de rezistenta si de instaltii lucrurile nu stau chiar atat de simplu.
La instalatii, dosarul DTAC cuprinde niste scheme logice de pozitionare ale instalatiilor, scurte breviare de calcul si niste memorii tehnice pe fiecare specialitate : termice, sanitare si electrice. Si cam atat … liste de cantitati nu … planuri, sectiuni, tablouri,
detalii , etc. … nu. Acestea tin de faza PT – proiect tehnic . Pentru intocmirea acestuia costurile sunt altele, mai mari firesc, intrucat volumul de munca este unul mult mai mare.
In ceea ce priveste proiectul de rezistenta lucrurile sunt la fel. La nivel DTAC , un proiect contine planul general de fundatii si cateva detalii . Nu aveti plansele necesare realizarii suprastructurii : planuri de cofraj si armare pentru placi, grinzi, stalpi, scari, etc. .. si nici liste
de cantitati. La fel, acestea tin de faza PT – proiect tehnic .Teoretic nu aveti voi sa construiti fara acest PT .. dar in Romania totul e posibil. Si cand zic asta ma refer la faptul
ca marea majoritate achizitoneaza un proiect la nivel DTAC iar apoi realizeaza constructia “dupa ureche” la sfaturile asa zisilor constructori, urmand ca apoi sa “rezolve” receptia lucrarii.
Mare greseala … vreau sa atrag atentia ca atunci cand construiesti o casa in care vei locui chiar tu, nu ar trebui sa faci rabat de la calitate in favoarea costurilor. Nu zic sa alegi ce e mai scump dar nici asa zisele echipe de mesteri care, in mare masura, lucreaza din “stiute” sau de multe ori
nu stiu sa citeasca un plan … e grav ce se intampla dar din pacate situatia economica a impins procesul de constructie in aceasta directie.

Cred ca am atins cateva puncte nevralgice in ceea ce priveste alegerea unui proiect casa tip si constructia unei case. As vrea sa mai punctez odata aspectele cele mai importante ce trebuiesc stiute de viitorul beneficiar :

1. Alege un proiect casa tip – mai economic, mai rational , bine optimizat … dar consulta un specialist!
2. Informeaza-te ce contine acest proiect casa tip si de ce mai ai nevoie pentru constructia casei tale!
3. Alege un constructor profesionist care sa ofere garantie pe lucrarile executate si sa intocmeasca cartea tehnica a constructiei! (necesara apoi pentru asigurare sau in caz ca veti vrea sa vindeti pe viitor constructia)

Articole realizat de : ing. Crihan Adrian

Cautari Frecvente:

• CUM SE FACE ARMATURA CORECT LA O FUNDATIE
• erori de proiectare structuri de rezistenta
• detalii fundare case teren in panta
• canalizare interioara casei particulare proiecte
• ce lucrari se pot executa la o casa daca este prevazut prin PUZ ca se va largi strada
• plan fier elevatie
• proiecte case americane
• tot ce trebuie stiut despre un demisol si armarea lui
• poze cu armarea unei suprafete de 80 m2
• cofraj demisol

Locuinta poate fi definita ca “acel organism arhitectural care asigura protectia si dezvoltarea individului la nivel familial si favorizeaza legaturile acestuia cu ansamblul societatii umane” (M.Caffe).De aici rezulta ca locuinta trebuie vazuta nu ca o coaja, ci ca o membrana osmotica, ca acea “inchidere care se deschide”(Noica, Locuinte pentru om si izotopii lui). Pentru a depista tendintele care caracterizeaza arhitectura locuintei contemporane este nevoie de anumite precizari prealabile, care sa expliciteze perspectivele din care a fost privita o atit de mare varietate formala, cit si logica dupa care au fost selectate aspectele considerate ca definitorii.

I. Problematica locuintei cuprinde doua aspecte complementare, de egala importanta:

- locuinta in sine,

- relatia locuintei cu orasul.

Primul se refera la distributia interioara, modul de configurare si folosire a incaperilor si la relatiile dintre ele, modul de grupare a unitatilor locative (apartamente) in unitati cu un grad mai mare de complexitate (imobile/blocuri), intrun cuvint, la tipologia de locuire (tipologia locuintelor in legatura cu practicile de locuire).

Cel de al doilea surprinde relatiile complexe pe care locuinta le intretine cu organismul urban, de la cele functionale la cele formale, de la cele imediate, de vecinatate la cele cu locul de munca si cu polii de interes urban.

Cele doua domenii functioneaza intr-o strinsa interdependenta functionala si formala, articulindu-se pe o zona de intersectie pe care am numit-o “vecinatate imediata” (A.M.Zahariade, Elemente de fundamentare teoretica a conceptului de habitat) si care se refera la modul in care, prin grupare, locuintele formeaza prima veriga elementara a combinatoriei urbane si cadrul in care se desfasoara practicile cotidiene de “locuire impeuna cu ceilalti”.

Este locul in care “construitul” si “traitul” se intersecteaza la un nivel urban elementar, domeniu direct legat de modul de conformare al locuintei, si care face obiectul unei “perspective domestice” asupra oasului (Castex si Panerai, Del’illot a la barre).Acesta este nivelul in care se poate pune in evidenta relatia formal-functionala a locuintei cu exteriorul sau imediat, reprezentind astfel primul nivel de integrare a locuintei in oras, asa cum familia reprezinta primul nivel de integrare a individului in societate (A.M.Zahariade, teza de doctorat).

Acest nivel este cel care adaposteste tranzitia spatiala de la “public” la “privat”, tranzitie despre care studiile de antropologie urbana ne spun ca este deosebit de importanta pentru caracterizarea unui mod de viata si a unei culturi specifice de locuire (Rapoport, L’anthropologie de la maison).

De aceea o adevarata tipologie de locuire si o caracterizare a tipurilor de locuinte nu poate sa nu ia in seama ceea ce se petrece la acest nivel urban. In marea varietate de forme de locuire, o logica elementara care uneste forma locuintei cu structura localitatii exista intotdeauna,chiar daca este mai greu descifrabila. Ea este evident legata de modul de viata si de sistemul de valori al respectivelor comunitati umane.

Asa cum reiese din aceste puncte de vedere, locuinta este elementul de fond cu care se cladeste orasul, vehiculul elementar al combinatoriei urbane. In plus, constructia de locuinte este functia cantitativa si calitativa cheie pentru procesul de urbanizare. Prin ea s-au instrumentalizat politic si administrativ, dupa razboi, o serie de teoreme arhitectural-urbanistice ale modernismului din perioada interbelica. Locuinta si orasul sint deci doua fatete ale unui intreg mai complex care se expliciteaza una pe cealalta. In consecinta, in paginile care urmeaza, se va incerca conturarea tendintelor contemporane privind arhitectura locuintei urmarind ambele aspecte ale problematicii generale, acestea neputind fi separate fara a pierde din vedere chestiuni fundamentale.

 II. Posibila periodizare

De-a lungul istoriei societatii umane si a asezarilor, care au constituit cadrul fizic al evolutiei societatii, se pot distinge grosso modo doua perioade al caror punct de schimbare se situeaza pe la sfirsitul secolului al 18-lea si inceputul secolului al 19-lea (Braudel, structurile cotidianului), perioade in care atit problematica locuintei in sine cit si cea a relatiei acesteia cu orasul au urmat logici diferite. Prima poate fi caracterizata printr-o acordare predominant organica intre evolutia modului de viata si habitat. De aici decurg, atit comformarea fireasca a locuintei la modul de viata, practicile si mentalitatile curente ale diferitelor grupuri sociale (locuinta obisnuita era, in general, constructie vernaculara), cit si un anume firesc al relatiei dintre locuinta si oras, dintre public si privat, dintre forma locuintei si forma urbana. Intr-un fel sau altul, in cadrul unei mari diversitati, locuinta, orasul si societatea urbana au evoluat in paralel, fara distorsiuni grave, echilibrindu-se reciproc. Aceasta organicitate cedeaza insa ca urmare a saltului demografic care insoteste revolutia industriala. Apare astfel o problematica urbana fara precedent, care inglobeaza si problematica locuintei moderne. Este o problematica inca dificil de inteles si nerezolvata.De aceea, schita tendintelor arhitecturii locuintei contemporane se va sprijini pe evolutia problematicii si cazuisticii locuintei moderne, pornind de la postulatul ca tendintele actuale reprezinta reactii fata de modul in care s-a raspuns la problematica locuirii moderne.

III. Elemente de tipologie

In multimea si diversitatea tipurilor de locuinte, foarte greu de clasificat, este necesar sa se faca o prima distinctie intre ceea ce s-ar pute numi locuinta “privilegiata” si cea “populara”. Desi limita dintre aceste doua categorii este gradata si fluctuanta, exista anumite diferente esentiale, atit in ceea ce priveste perspectiva arhitecturala, cit si cea urbanistica, astfel incit se poate spune cu usurinta ca avem de-a face cu doua programe de locuinta diferite.

Locuinta privilegiata (numita uneori in istorie si locuinta senioriala) este un program in care functia publica si de reprezentare este foarte accentuata si care nu se supune unor restrictii financiare deosebite. De-a lungul timpului si in diferite locuri s-au constituit tipologii de locuinte privilegiate (palat, castel, hotel privé, villa, conac, etc.), amplasate fie pe domenii in afara oraselor, fie in interiorul perimetrului localitatilor. In acest din urma caz, ele sint adesea monumente, deci constituie “momente speciale” si sint amplasate in consecinta, fiind puse in evidenta in tesutul urban. Chiar si in varianta lor cea mai anonima, sint amplasate in zone privilegiate si scumpe ale orasului si beneficiaza de toate conditiile care caracterizeaza, in momentul istoric respectiv, o locuire luxuoasa si rafinata. De obicei constituie modele, atit in ceea ce priveste modul de viata, cit si ca rezolvare arhitecturala. Sint si au fost, de-a lungul istoriei arhitecturii, terenuri fertile de experiment artistic, purtatoare de stil si de inovatie arhitecturala.

Locuinta populara, “banala”, (numita in timpurile moderne si locuinta de masa) este cea care se constituie sub exercitiul unor restrictii economice, are un statut anonim si, foarte adesea este lipsita de valoare estetica in sine. A intrat foarte tirziu in cadrul de preocupari al arhitectilor, fiind in general de factura vernaculara. Ea a constituit si contituie insa marea masa a constructiei urbane si fondul fizic al orasului si al tesutului urban. De aceea, valoarea arhitecturala a acestei categorii rezulta din modul in care se aglutineaza (coaguleaza) pentru a da forma tesutului urban si spatiul urban al “cotidianului”, dupa o logica data de practicile de locuire ale claselor medii si defavorizate si conforma spiritului diferitelor epoci si locuri. Ea capata valoare estetica printr-o interesanta alchimie care transforma cantitatea in calitate, adica prin spatiile urbane carora le da forma prin grupare. In consecinta, aceasta categorie de locuinte este cea mai supusa presiunilor urbane, pe care ea insasi le face posibile. A dat nastere de-a lungul timpului la numeroase tipologii formale, de la locuinta antica tip covor, la locuinta medievala insiruita si la imobilul modern cu apartamente.Desi, dupa cum reiese, foarte diferite ca program si ca scop arhitectural, cele doua categorii comunica intre ele prin schimburi subtile, fie venite de la locuinta privilegiata spre cea populara, prin fenomene de imitatie sau de trickle-down (P.L.Jones, A taste of class – in AR  nr.984/1979), fie purtate cu dublu sens de cultura de specialitate.

Aspectele si tendintele care urmeaza sa fie prezentate/studiate se refera cu precadere la cea de a doua categorie, aceasta fiind, cel putin in epoca moderna si contemporana, cu mult mai problematica. Aceasta nu inseamna ca cel putin unele dintre probelele urbane ale locuintei “banale” nu au consistenta si pentru locuinta privilegiata, cu referinta mai ales la categoriile inferioare ale acesteia (tipurile care fac trecerea gradata dintre cele doua programe). Chiar mai mult, in continuare, asa cum s-a intimplat pe tot parcursul istoriei, diferite aspecte care asteapta sa-si gaseasca reflectarea in arhitectura locuintei de masa isi gasesc originea in modul de viata si locuinta claselor privilegiate.

IV. Romania

  Felul in care a evoluat arhitectura locuintei moderne din Romania are dimensiuni proprii, stind sub semnul unui context social-politic si economic specific, total diferit in multe privinte de ceea ce s-a intimplat in tarile in care proiectarea si constructia de locuinte au avut un caracter exemplar. De aceea nu trebuie sa ne asteptam sa gasim la noi nici acelasi bilant, nici reflectarea directa a modului in care s-a conturat constructia de locuinte in Europa. In aceste conditii, este greu de crezut in aplicabilitatea directa/mecanica a diverselor tendinte care se manifesta astazi in gindirea locuintei, macar pentru motivul ca bilantul privind fondul locativ existent este cu totul altul.

De aici reiese ca, pentru a aseza pe o baza substantiala deciziile privind evolutia necesara a locuintei in Romania, doua etape devin obligatorii:

- trebuie intelese ratiunile care au motivat modalitatile specifice de raspuns la problematica locuirii in diferite tari, ca si logica ce subintinde anumite tendinte contemporane;

- trebuie intocmit un bilant si o cercetare critica a constructiei de locuinte in Romania, atit din perspectiva urbanistica, cit si din perspectiva dezvoltarii proiectarii si constructiei de locuinte sub aspectul rationalizarii.

In acest fel, comparind rezultatele celor doua tipuri de studii, pot fi depistate punctele cele mai nevralgice si se poate gasi modul optim in care se poate interveni pentru compensarea neajunsurilor si ehilibrarea fondului locativ in concordanta cu modul de viata si valorile diferitelor categorii de utilizatori.

Din aceasta cauza, fara nici o pretentie de exhaustivitate, si cu riscul unei excesive schematizari, in ceea ce urmeaza se va insista asupra motivatiilor care au dat nastere unor directii in gindirea si proiectarea locuintei urbane. Aceasta presupune o prezentare istorica a modului in care a evoluat conceptia locuintei urbane. Pe masura punerii in discutie a anumitor aspecte, se va evidentia modul in care ele si-au gasit reflectarea in proiectarea de locuinte din Romania.

Luand in considerare toate punctele de vedere prezentate, breviarul care urmeaza se va structura in felul urmator:

• Se va incerca o scurta prezentare istorica a premiselor, aparitiei si evolutiei problematicii locuintei moderne.
• Se va evidentia modul in care a evoluat gindirea arhitectural-urbanistica in aceasta privinta, in paralel cu evolutia practicii arhitecturale pina la prefigurarea tendintelor actuale.

Cautari Frecvente:

• caracterizarea unui stil de viata scump
• integrarea locuintei contemporane intr-un context istoric
• locuinta in oras
• locuinte pentru om si izotopii lui
• locuintele umane pe parcursul istoriei
• rapoport lanthropologie de la maison
• tipologia locuirii

 Arhitectura vernaculara denumeste arhitectura rurala si urbana, cea fara arhitect, neproiectata, facuta direct de cel ce urmeaza a o locui, eventual cu mana de lucru, specializata mai mult sau mai putin, a unor mesteri. S-ar putea spune ca notiunea este sinonima cu cea de arhitectura populara (vernacullus in latina inseamna indigen, domestic), dar acest termen a fost preluat in literatura actuala de specialitate tocmai pentru a iesi din ambiguitatea atributului de “popular”. Noua notiune este mai precizata “tehnic”, este un anume mod de a face arhitectura; ea nu se refera nici la conotatia politica, nici la cea propagandistica, chiar acestea pot fi luate in considerare pentru nuantarea anumitor dimensiuni/ semnificatii. Dupa cum reiese, termenul de arhitectura vernaculara este mai restrans si mai operational din perspective arhitecturii. In acelasi timp, in istoria arhitecturii, prin arhitectura populara (ca si prin termenul de folclor) s-a desemnat mai ales arhitectura rurala, ceea ce excludea din discutia arhitectura urbana de aceeasi factura care a intrat in interesul specialistilor ceva mai tarziu. Noua notiune evita aceasta confuzie.

CONTEXT.

Fiind facuta chiar de cei care o locuiesc, arhitectura vernaculara reprezinta totdeauna transpunerea directa (fara intermediar) in forme a nevoilor practice si spirituale ale membrilor comunitatii respective, rezultate din modul de viata specific si din sistemul de valori pe care comunitatiile respective il impartasesc. Forma casei si asezarii este prescrisa prin traditie (este vorba de traditia vernaculara, care se transmite din generatie in generatie prin forme nescrise), Este foarte durabila in timp (foarte conservatoare) si exprima “automat” (neteoretizat) sistemul de valori colective ale tipului de societate sau comunitate care ii da nastere si careia i se adreseaza. Cum societatiile care au dat nastere acestei arhitecturi sunt – de regula – societati pre-moderne (mai putin dinamice si in care exista un consens mai organic intre individ si comunitate), sistemul de valori este colectiv, impartasit de membri comunitatii, iar originalitatea individuala este limitata. De aici rezulta atat armonia dintre individ, comunitate si mediu contruit, cat si marea unitate formala a arhitecturii unei comunitati(atat la nivelul asezarii cat si in timp). In acelasi timp, in arhitectura vernaculara exista o anumita simbioza, intre construit si mediul natural in care se intervine.

INTRODUCERE.

Arhitectura vernaculara ocupa un loc central in sufleul si mandria tuturor oamenilor si a fost acceptata ca un produs al societatii caracteristic si atractiv, cu o imagine formala, dar nu si dezordonata. Este o arhitectura utilitara si in acelasi timp poseda interes si frumusete. Este o arhitectura contemporana dar detine si memoria istoriei societatii, este creatia timpului. Este o arhitectura nevrednica mostenirii omului daca nu este conservata aceasta armonie traditionala, care defapt constituie samburele experientei umane. Arhitectura vernaculara este expresia culturii unei comunitati, este relatia cu terenul, adaptabilitatea si expresia diversitatii lumii culturale. Construirea vernaculara este modalitatea naturala in care casele comunica intre ele. Este un proces continuu care include schimbarile necesare si continua adaptarea ca un raspuns la contextul si constrangerile mediului inconjurator. Supravietuirea acestei traditii si arhitecturi este amenintata de puterea economica, culturala si omogenizarea arhitecturii. Datorita omogenizarii culturii si globalizarii, transformarii socio- economice, structurile vernaculare devin extrem de vulnerabile, infruntand probleme serioase de invechire, echilibru intern si integrare. Pentru aceste cauze trebuiesc stabilite principii pentru ingrijirea si protectia mediului vernacular.

ASPECTE GENERALE.

Exemplele de arhitectura vernaculara pot fi recunoscute dupa:

1. Modalitatea in care participa cladirea

2. Caracterul recognoscibil regional raspunzand mediului inconjurator

3. Coerenta silului de la imagine sau tipul traditional al cladirii

4. Designul traditional constructiv transmis  pe cale informala (verbala)

5. Raspunsul categoric la functionalitate, constrangerile sociale si de mediu

6. Aplicabilitatea efectiva a sistemelor traditionale si a mestesugariei

Aprecierea si protejarea cu success a mediului vernacular depinde de implicarea si suportul comunitatilor, utilizarea continua si mentenanta. Arhitectura vernacularã produce normalitate si întelegere; conformîndu-se realitãtii, gãsind rãspunsuri echilibrate, în armonie cu experienta si cu posibilitãtile reale, ea refuzã facilitatea originalitãtii cu orice pret; creeazã „locuri” unde grupul devine constient, deci se poate schimba si ameliora. Arhitectura vernacularã nu a fost, nu este si nu poate fi universalã. Universalã este capacitatea de adaptare a limbajului sãu prin utilizarea memoriei si ingeniozitãtii producãtorului de arhitecturã, prin utilizarea celei mai avansate tehnologii proprii momentului si locului edificãrii. Oricît de complex este efortul spiritual si oricît de simple sau sofisticate mijloacele tehnice, ele rãmîn invizibile. In arhitectura vernacularã tehnica cea mai simplã, adusã la un rafinament extrem, capãtã maximã valoare esteticã, transgresînd astfel cãtre un simbolism intrinsec. Determinatã teluric-material si moral, arhitectura vernacularã nu se supune – spre deosebire de arhitectura cultã – deciziilor princiare si gustului gratuit, nu are vanitatea gestului demiurgic, nu se dilueazã în politicã, economie sau religie. Este o arhitecturã liberã, bogatã, deschisã, dãruitã utilizatorului.

Arhitectura vernacularã ne reaminteste cã:

- arhitectura nu este un obiect ci un cadru vital

- imaginea nu este realitate

Arhitectura vernacularã este pur si simplu arhitectura, iar arhitectul robul ei. Guvernele si autoritatiile responsabile sunt obligate sa recunoasca dreptul tuturor comunitatiilor in vederea mentinerii stilului de viata, pentru a proteja prin toate legile, administratiile si modalitatile financiare si de a le pasa generatiilor viitoare.

ISTORIE.

Ruptura propusa de revolutia industriala in modurile de productie traditionale a dus la schimbarea in profunzime a societatii europene. Mai mult, aceasta maruntire a diviziunii muncii continua si azi, si nimic nu indica vreo tendinta in sensul schimbarii acestei evolutii. Ritmul transformarilor nu a incetat sa se accelereze in ultimele decenii si s-a asociat cu o acuta criza culturala de identitate. Poate cea mai spectaculoasa expresie a acesteia se regaseste in arhitectura contemporana. Pe de alta parte, arhitectura “culta” nu a incetat vreodata sa-si caute modele. A facut aceasta mai ales in vremuri in care regruparea la scara mare a valorilor rasturna canoanele consacrate, respectiv din noile tehnici constructive faceau posibila realizarea unor forme in care inainte ar fi fost de neimaginat. Fata de vremuri mai vechi (de pilda cele ale Romei antice sau ale lui Carol cel Mare), cand modelul era oferit de vreo cultura ilustra, incepand cu sfarsitul sec XIX, acest rol revine tot mai mult traditiilor constructive populare. Iata cateva din motivele care stau la temeli unei reevaluari a arhitecturii populare: Cu multele sale fatete si, spre final, ciudata sa schimbare cu structural metelice ingineresti (cum ar fi in cazul lui Tower Bridge din London sau al Garii de Vest din Budapeste), istorismul a dus la extenuarea stilurilor “neo”. Nu se mai gasea suficient continut semantic in sistemele stilistice dezvoltate prin repetate reluari, in forme din ce in ce mai jucause – si mai superficiale. Acestea nu mai aveau cum oferi un termen (cultural) indeajuns de solid pentru a sustine edificarea noii arhitecturi a societatii industriale. Nici nu dovedeste mai bine aceasta afirmatie, ca unele lucrariprogramatic-postmoderne ale anilor ’70 (de exemplu Piazza d’Italia lui Charles Moore la New Orleans 1975) care s-au marginit sa integreze elemente formale ale arhitecturii istorice doar sub forma unor “citate” parafrazate in materiale oarecare. Pasind pe urmele lui John Ruskin, cultura europeana a descoperit si celebrat cu entuziasm arhitectura populara. Incepand de atunci, o constructie omeneasca putea aspira la pretuire doar prin simpla ei vechime. Lucrul artizanilor de odinioara sacralizeaza obiectele lipsite de viata. La aceasta se adauga straturile de semnificatie lasate in urma de destinele umane care se succed in timp. “Casa unui om bun poarta o sfintenie ce nu poate fi reannoita de oricate locuinte s-ar inalta pe ruinele sale…” . Ruskin a intuit amenintarea anonimitatii multiplicate de produsele industriale de masa, a facut recurs la functia vitala a memoriei si a iesit in arena in sprijinul continuitatii culturale. E de presupus ca el se afla la originea acelei pietati – frizand fetisismul si astfel pe buna dreptate asociata unui “sindrom patrimonial” – cu care inconjuram astazi patrimonial contruit. William Morris si grupul sau au creat miscarea Arts and Crafts, chemata tocmai sa reaseze artizanatul traditional pe locul pe care-l merita. In 1861 isi incepe activitatea manufactura fondata impreuna cu Brune-Jonesc si Dante Gabriel Rossetti si cunoscuta din 1875 sub numele de Morris & Co. Aici erau produse mai cu seama tesaturi, sticlarie si mobilier. Dupa cum s-a putut vedea ulterior, procesul de anonimizare a obiectelor fabricate a continuat nestanjenit. Produsele obtinute cu tehnici traditionale si munca manuala migaloasa nu le-au putut concura pe semnele lor de calitate comparabila, dar realizate prin mijloace industriale. Clientela care isi putea permite sa le cumpere era, in mod ironic, tocmai clasa istarita in urma expansiunii acelui mod de productie industrial pe care miscarea Arts snd Crafts fusese investita sa-l contracteze. Tot in a doua jumatate a sec XIX am putut asista la configurarea si puternica afirmare a culturilor nationale. Sincronizarea celor doua procese nu e nicidecum intamplatoare, daca acceptam teoria lui Ernest Geller. Conforma acesteia marile culturi nationale ies biruitoare asupra culturilor locale, deoarece noul system de productie – industrial – necesita capacitatea de comunicare exacta si standardizata a indivizilor ca o conditie fundamentala a gradului lor sporit de mobilitate. Construirea programatica a culturilor nationale reprezentative a fost, fara exceptie, parte a unui proiect politic de emancipare nationala. Odata cu modernizarea societatii in toate straturile ei, trebuia inventata o cultura cuprinzatoare care sa sustina sentimentele identitare ale grupului mai larg reprezentat de natiune. Paralel cu descoperirea arhitecturii populare, epoca continua sa exploateze pentru o buna bucata de vreme sistemele stilistice de-un fel sau altul. Arhitectura ceha, bunaoara, isi traieste propria neo_Renastere – “nationala” desigur. Acesta este stilul noilor cladiri reprezentative ale Pragai, ridicate sa celebreze renasterea culturii cehe (ca de exemplu Muzeul national, centrul de cultura Rudolfium, dar si banca Zivnostenska). Proiectele de concurs pentru Parlamentul din Budapesta, sau majoritatea Ringului vienez sunt tot atatea exemple graitoare ale acestui fenomen. Marele castigator insa pentru cautarea stilului potrivit este intr-un final arhitectura populara. Elanurile lui Ruskin in fata pietrelor Venetiei, sau a unei idile din muntii Jura sunt libere de sentimente nationale. Cand regaseste in arhitectura populara forta edificatoare a inaintasilor in deriva, care vin in pelerinaj la satele ramase miraculos traditionale in miezul revolutiei industriale, unde cultura e inca secretata in mod spontan. Aceste elite vor fauri noi culturi nationale “inalte” din elemente disparate, preluate stilizat si transfigurat de la mici culturi locale. Insa tocmai comparatia cu tonul scrierilor lui Ruskin pune in evidenta influenta schemei nationale pentru a explica interesul starnit de cultura populara. Daca aparitia culturilor nationale nu ofera in sine o explicatie satisfacatoare, atunci cum a devenit arhitectura populara motivul principal al tuturor tendintelor traditionale in arhitectura europeana? Spre deosebire de stilurile istorice, arhitectura populara a fost gasita inca “in viata” la sfarsitul secolului XIX de cercetatorii si artistii care au abordat-o. Aceasta este, principala sursa a fascinatiei exercitate de arhitectura populara, atunci ca si in prezent. Pe de alta parte, asadar, arhitectura populara a constituit – si in unele curente ale arhitecturii contemporane mai constituie si azi – izvor de inspiratie pentru arhitectura nou creata. Transferul s-a facut cel mai adesea cu mijloacele marhitecturii istorizante si a produs universuri formale interesante dar, in acelasi timp, arhitectura moderna. Prin acest transfer arhitectura populara se transfigureaza in culta, adica inceteaza a mai fi populara. Acest proces are loc si atunci cand, bunaoara in cazul lui Karoly Kos sau Ion Mincu, nu este vora doar de o arhitectura a fatadelor “de suprafata” Alta este situatia cand – in a doua jumatate a sec. nostru, si tot cu intermediere britanica – arhitectura populara e integrata ca teritoriu distinct domeniului tot mai cuprinzator al patrimoniului construit. In acest fel, exemplare alese ale arhitecturii satesti vernaculare sunt sustrase ursitei firesti a constructiilor omenesti pentru a beneficia, asemeni capodoperelor arhitecturii culte, de destinul de exceptie al monumentelor istorice. Ele vor fi de acum cercetate, conservate, mentinute, restaurate si puse in valoare. Insa in timp ce, in cazul celorlalte categorii de patrimoniu construit, rezolvarea problemei functiunii, desi rareori simpla, poate opta de regula intremai multe alternative de reintegrare, in cazul caselor taranesti, a cladirilor gospodaresti, morilor, bisericilor si clopotnitelor satesti,pierderea functiunilor originare echivaleaza cel mai adesea cu reducerea acestor edificii la conditia obiectului de muzeu. Altfel spus, desi ramane populara, constructia inceteaza in acest caz a mai indeplini o functie de arhitectura – in sensul de locuire. Rezumand cele de sus: cu toate ca arhitectura populara reprezinta pentru noi singurul model arhitectural inca viu si relativ apropiat in timp, ea nu poate fi nici conservata consecvent, pentru ca in lipsa functiunii sale traditionale incremeneste, schimbandu-se pe loc in curiozitate culturala. Nu este vorba de a nega importanta pentru istoria culturii a noilor sau vechilor stiluri arhitecturale “neo-vernaculare”, sau de a desconsidera pastrarea in chip de tezaur rar si evanescent a caselor si ansamblurilor satesti exceptionale. Daca seamana mai curand cu o splendida colectie de cochilii decat cu un sat adevarat, totusi satul Hollókö este demn de nestirbita noastra admiratie datorita mularii in peisaj, armoniei proportilor, maiestriei detaliilor sale. Mediul nostru construit ar fi incomparabil mai sarac fara creatiilor unor mari precum Mincu, Kós, Plecnik sau Gaudi. Este vorba in schimb de nevoia de a pasi mai departe decat simpla luare la cunostinta. Conservarea respectuoasa si restaurarea coompetenta sunt doar primul pas spre integrarea activa si totodata creatoare a traditiilor constructive populare.

CRIZA ARHITECTURII VERNACULARE.

Se refera la disparitia acestui mod de edificare, odata cu societatea moderna, din multe ratiuni. Ceea ce nu inseamna ca nu exista forme contemporane de vernacular, al caror studiu este in curs si de la care se asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului contemporan de arhitectura, la nevoile utilizatorilor si la mediul natural.

SUPRAVIETUIREA SAU NU.

IN SITU.

Una din trasaturile specifice ale istoriei noastre regionale – est-europene – este ca procesul de transformare a satelor, practic incheiat in nordul si vestul Europei. La noi a intarziat cu cateva decenii. In Elvetia sau Germania, constructiile satesti – salvate si mentinute in mod exemplar – sunt locuite mai ales de oraseni, sau daca locuitorii sunt inca agricultori, modul lor de viata este atat de “urbanizat”, incat putem vorbi de sate doar intrun sens foarte larg sau mai bine spus foste sate. In schimb, in Europa rasariteana, satele continua sa mai existe nu doar in forma lor fizica, ci si cu un mod de viata inca asemanator vremurilor pre-industriale, incluzand practicarea a numeroase tehnici si mestesuguri traditionale. Aici se ascunde un soi special de patrimoniu cultural, pretios pentru intreaga cultura europeana. In acest loc este util a reaminti un exemplu deja des citat. In Japonia, mesterii care reconstruiesc in mod ritual templele shinto, respectiv maiestria lor, beneficiaza in legislatie de denumirea de “tezaur national intangibil”. Dar aceasta formulare nu face decat sa accentueze si mai mult fragilitatea unei cunoasteri altminteri condamnate la uitare, caracterul “ artificial” al mentinerii sale in viata. Sentimentul identitatii religioase si culturale ii impinde pe japonezi sa extraga in acest chip mestesugurile traditionale din fluxul natural al istoriei. Noi in Europa, ar trebui sa ocrotim acest soi de traditii inca ne-uitate  pentru ca ele constituie un mijloc de a pastra vie o competenta de a edifica inteleasa ca fondatoare antropologic. In consecinta, mentinerea in viata a maiestriilor traditionale nu este numai unadin componentele posibile, ci si una cruciala, nu doar a conservarii monumentelor ci si a culturii contemporane in ansamblul ei. Cat timp le mentinem vii, precum japonezii, cu un scop bine definit, ramanem pe un teritoriu limitat religios, stiintific sau artistic. Daca insa incercam sa restituim aceste maiestrii, bunaoara, prin intermediul educatiei elementare, oamenii (nespecialisti)interesati de ele, atunci poate izbutim sa canalizam intr-o directie fructuoasa creativitatea naturala, simtul instinctiv pentru frumos, nevoia nepretentioasa de expresie. Atunci, creatorul popular anonim poate va umple cu grafifti doar peretii frusti de beton ai pasajului subteran urban, nu si gardul de zidarie al castelului baroc restaurat cu mari cheltuieli. Sau poate pentru propria placere, dar si din economie, va confectiona singur caramizile noii sale case, ii va despica sindrila, ii va ciopli capetele de grinda. Prelucrarea estetica a problemei trebuie sa fie doar un stadiu intermediar. Azi e deja de domeniul absolutului ca cercetarea, sistematizarea, descrierea si analiza traditiilor constructive taranesti constituie o resursa imensa (desi nu inepuizabila) pentru cultura edificatoare contemporana. Insa partea cea mai pretioasa si totodata cea mai amenintata a acestor traditii, anume spontaneitatea lor se refuza cunoasterii rationale. Tocmai desfigurarea cu contructii noi a satelor, pe buna dreptate deplansa de specialisti, dovedeste ca impulsul edificator nu a disparut. Doar a luat-o razna. Noul folclor, cat exista, este urban si postindustrial. Daca dorim sa facem sa supravietuiasca traditiile populare, nu doar prin programe de conservare is restaurare ci si in fiinta lor “naturala”, o putem face numai prin strategii educationale de lunga durata.

PRINCIPII DE CONSERVARE.

1. Conservarea cladirilor vernaculare trebuie avuta in grija de expertise multidisciplinare deoarece recunoasterea inevitabilitatii schimbarii si dezvoltarii, nevoia de a respecta identitatea culturala a comunitatilor.

2. Lucrarile contemporane asupra cladirilor vernacular, grupuri si asezari, trebuie sa respecte calorile cultural si caracterul traditional.

3. Vernacularitatea este reprezentata doar individual de structura singulara si este cel mai bine conservata prin mentenanta si conservarea grupurilor si asezarilor caracterului reprezentativ, regiune cu regiune.

4. Arhitectura vernaculara este parte integral a peisajului cultural si aceasta relatie trebuie luata in considerare in dezvoltarea modului de conservare.

5. Vernacularitatea nu adopta doar modul fizic si realizarea de cladiri, structuri si spatii, dar modul in care sunt utilizate si intelese, traditiatii si asociatiile intangibile atasate acestora.

INDRUMARE PRACTICA.

 1. Cercetare si documentare

Orice interventie fizica pe structuri vernaculare, trebuie facuta cu circumspectie si trebuie precedata de o analiza amanuntita a stilului, formei si structurii ei. Acest document trebuie stocat intr-o arhiva accesibila.

2. Situri, peisaje si grupuri de cladiri

Interventiile asupra structurilor vernaculare trebuie realizata cu atentie si intr-o maniera care va respecta si mentine integrarea in situ, relationarea psihologica si peisajului cultural, si al unei structuri cu alta.

3. Sistem traditional de cladire

Continuarea sistemelor traditionale de construire si pricepere mestesugareasca, asociata cu vernacularitatea, este fundamentala pentru expresivitatea vernacularului si esentiala pentru repararea si restaurarea acestor structuri. Asemenea indemanari ar trebui retinute, inregistrate si pasate unei noi generatii de meseriasi si constructori, educati si sa urmeze cursuri de specialitate.

4. Refacerea materialelor si de fragmente. Modificarile care sunt legitime si raspund nevoilor contemporane ar trebui realizate prin introducerea de material care pastreaza consistenta expresiei, aparentei texturii si forma prin structura si consistent materialelor.

5. Adaptarea.

Adaptarea si reutilizarea structurilor vernaculare ar trebui realizate intr-o maniera care sa respecte integrarea structurii, caracterului si formei, fiind in celasi timp si compatibile cu standardele de trai. Unde nu exista intreruperi in continuarea utilizarii formelor vernaculare, codul eticii poate servi ca un instrument de interventie.

6. Schimbari si restaurari periodice.

Schimbarile de-a lungul timpului ar trebui apreciate si intelese ca aspect importante ale arhitecturii vernaculare. Conform tuturor partilor unei cladiri dintr-o singura perioada, nu va fi in mod normal tinta interventiei vernacular.

7. Cursuri intensive.

In loc de a conserca valorile cultural ale expresiei vernacular, guvernul, autoritatiile responsabile, grupuri si organizatii trebuie sa puna accent pe:

    1. Programe educationale pentru conservatori in principiile vernaculare

   2. Cursuri intensive pentru asistenta comunitatiilo si mentinerea sistemelor traditionale, materiale si mestesugarit

   3. Programe de informare care sa imbunatateasca constiinta publica a vernacularitatii, inspecial printre generatia noua

   4. Retele regionale printre arhitecturi vernaculare pentru a schimba pareri si experiente

In ordinea cronologica a lucrurilor, prima arhitectura este cea pe care oamenii si-au facut-o singuri, fara ajutorul unui specialist, cea pe care o numim uzual arhitectura polulara. De altfel, aceasta forma de arhitectura (perfect inclusa in definitia contemporana a arhitecturii) este in continuare foarte prezenta in mult zone ale lumii, chiar daca in zonele dezvoltate economic, ea poate sa fi fost inlocuita de arhitectura facuta de specialisti. Pe parcursul XX-lea studiul acestei arhitecturi, a adus schimbari in atitudinea arhitectiilor fata de edificare. Si se pare ca mai avem inca ceva de invatat de aici, tocmai in aceasta societate informationala.

Caracteristici:

- forma admisa este prescrisa prin traditie => exprima sistemul de valori colective ale tipului de societate.

- traditia = transmisia orala a normelor, comportamentelor, atitudinilor corespunzatoare sistemului de valori ale colectivitatii respective si a tot ce presupune acumularea productiilor si institutiilor colectivitatii respective.

Transmitere:

- prin transmisie orala, face parte din educatie inca de la nastere, din procesul de socializare a individului ; uneori (cazul vernacularului indigen) se face si prin imprumuturi/schimburi culturale.

- traditia = acord comun => are valoare de lege = autoritate colectiva

- procedeaza prin modele formale (forme prescrise) = forme admise care se preiau si/sau se ajusteaza => variatiuni

- societati foarte traditionaliste => forma prescrisa de traditie e foarte rezistente (inovatia nu este o valoare pozitiva)

- fara pretentii estetice si teoretice (intentiile artistice nu sint conceptualizate, uneori nu exista nici vocabular tehnic)

Utilizare

- raspunde totdeauna modului de viata specific al societatii si valorilor acesteia.

Articol realizat de : arh. P.A.M.

Cautari Frecvente:

• arhitectura vernaculara
• identitate culturala arhitectura
• vernacularitate locală
• totul despre morris william
• tehnici traditionale in arhitectura
• SISTEME TRADITIONALE DE CONSTRUIRE
• proiectant silu
• integrare semantica arhitecturala unitate in diversitate
• influenţele arhitecturii tradiţionale în arhitectura cultă
• ADAPTARE A UNEI CONSTRUCTII TRADITIONALE LA STANDARDE CONTEMPORANE