Blog Proiectare In Constructii

Arhitectura moderna

By admin on August 26th, 2011

Acesta este un termen foarte larg, folosit atunci cand vine vorba despre unele stiluri de arhitectura care au caracteristici foarte asemanatoare, o anume forma simplificata si lipsa ornamentelor. Curentul modern a inceput in jurul anului 1900. Pana in 1940 aceste influente moderne s-au consilidat si au devenit mai mult un stil international care a dominat modul de proiectare si construite a cladirilor timp de cateva decade in secolul al XIX-lea.

Scurt istoric
Unii istorici considera ca evolutia arhitecturii moderne este legata de partea sociala, fiind un rezultat al revolutiilor politice si sociale.

Altii sunt de parere ca arhitectura moderna a fost propulsata de evolutia tehnologica si stiintifica, lucru adevarat, deoarece astfel au devenit disponibile o serie de materiale de constructie noi (fier, otel, beton, sticla). Un exemplu in acest sens este Palatul de cristal al lui Joseph Paxton, o cladire imensa de sticla si fier, construita in marea Britanie, in secolul al XIX-lea. Ridicat in Hyde Park, palatul trebuia sa gazduiasca timp de 6 luni Marea Expozitie, un spatiu in care sa fie expuse produse din mai multe tari din lume. Dupa aceea a primit alte intrebuintari, iar in 1936 a fost mistuita de flacari. In acelasi sens, poate ca cel mai bun exemplu este construirea cladirii zgarie-nori de otel din Chicago, in jurul anului1890, de William Le Baron Jenney si Louis Sullivan. Alte structuri timpurii care au folosit betonul ca principal mijloc de expresie mai degraba decat pentru functionalitate, sunt Unity Temple proiectat de Frank Lloyd Wright in 1906 langa Chicago si Second Goetheanum, construit de Rudolf Steiner in 1926, in Basel, Elvetia.

Altfel, modernismul este legat de gust si poate fi considerat a fi o reactie impotriva stilului eclectic si al exceselor stilistice din era victoriana si art nouveau.

Totul a inceput in jurul anului 1900, cand un numar de arhitecti din intreaga lume au inceput sa dezvolte noi solutii de arhitectura prin care sa integreze traditiile precedente (elementele gotice, de exemplu) cu noile posibilitati tehnologice. Constructiile realizate de Louis Sullivan si Frank Lloyd Wright in Chicago, de Victor Horta in Brussels, Antoni Gaudi in Barcelona, Otto Wagner in Viena si Charles Rennie Mackintosh in Glasgow pot fi vazute ca o lupta intre nou si vechi.

Modernismul ca stil dominant

Pana in anul 1920, se stabilisera deja care erau cele mai importante figuri din arhitectura moderna. Cele mai importante nume sunt Le Corbusier in Franta, Ludwig Mies van der Rohe si Walter Gropius in Germania. Cei doi din urma au fost directorii renumitei scoli Bauhaus, care a incercat sa imbine traditia mestesugareasca cu tehnologia industriala.

Proiectele realizate de Frank Lloyd Right influenteaza munca arhitectilor modernisti din Europa, mai ales prin litografiile din portofoliul Wasmuth (mapa care contine 100 de schite ale cladirilor proiectate de Wright), insa el a refuzat sa fie inclus in acest curent. Wright a avut o mare influenta asupra lui Gropius si van der Rohe, dar si asupra arhitecturii organice. In 1932 a avut loc, in cadrul Muzeului de Arta Moderna din New York, o expozitie internationala de arhitectura moderna. Organizatorul expozitiei, Philip Johnson si colaboratorul sau Henry Russell Hitchcock au ”adunat” la un loc mai multe stiluri si curente prezente in arhitectura, care pareau asemanatoare din punct de vedere stilistic si al scopului pe care doreau sa il atinga, si le-au reunit sub denumirea de ”stil international”. Acest moment a fost de maxima importanta, pentru ca odata cu cel de-al doilea razboi mondial, personalitati importante ale scolii Bauhaus au fugit in Statele Unite, mai precis in Chicago sau la Harvard. Modernismul a devenit prezent peste tot si, din acel moment, singura solutie acceptabila – este vorba de perioada 1932 – 1984.

Arhitectii ale caror lucrari se incadrau in acest stil international vroiau sa se desparta de stilul traditional si sa realizeze clairi cu un design simplu si fara decoratiuni. Cele mai des folosite materiale de constructie erau: sticla pentru fatade, otelul pentru scheletul exterior si betonul pentru cele dintre etaje si interior. Planurile sunt functionale si logice. Stilul a devenit si mai evident cand au inceput sa se construiasca cladirile zgarie-nori.

Poate ca cele mai importante cladiri reprezentative pentru acest stil sunt urmatoarele:


sediul UN, proiectat de Le Corbusier, Oscar Niemeyer, Sir Howard Robertson	cladirea Seagram, proiectata de Ludwig Mies van der Rohe	Lever House, proiectata de Skidmore, Owings si Merrill (1952)

Toate aceste cladiri se afla in New York.

Oponentii acestui stil international afirma ca formele rigide, rectangulare dau un aer dezumanizant. Le Corbusier a fost cel care a descris odata cladirile ca fiind ”masini in care se traieste”, dar, spun criticii, oamenii nu sunt masini si nici nu isi doresc sa traiasca in masini. Chiar si Philip Johnson, cel care a organizat expozitia de arhitectura moderna a afirmat la un moment dat ca ”s-a saturat de viata intr-o cutie”.

Incepand cu anul 1980, multi arhitecti au incercat in mod deliberat sa se indeparteze de formele rectangulare si sa imbratisese un stil mai eclectic. Pe la mijlocul perioadei, unii arhitecti au inceput sa experimenteze cu formele organice pe carele considerau a fi mai accesibile si mai aproape de oameni. Modernismul de la mijlocul secolului, sau modernismul organic, a fost foarte popular, tocmai datorita naturii sale libere si ”jucause”. Doi dintre cei mai prolifici arhitecti si designeri ai acelor timpuri sunt Alvar Aalto si Eero Saarinen, influenta lor facandu-se simtita in modernismul contemporan.

Desi inca mai exista dezbateri asupra momentului si motivului pentru care miscatea modernista a decazut, cert este ca seria criticilor aduse la adresa acesteia a inceput inca din anii 1960, din cauza faptului ca era un stil universal, steril, elitist si lipsit de insemnatate. Ascensiunea postmodernismultui a fost pusa pe seama caderii in dizgratie a arhitecturii moderne. In anii 1980, arhitectura postmoderna a triumfat asupra celei moderne; cu toate acestea, estetica postmoderna a facut loc neo-modernismului pe la mijlocul anilor 1990.

Caracteristicile arhitecturii moderne

- respingerea stilurilor istorice ca sursa a formei arhitecturale;
- adoptatea principiului conform caruia materialele si functia trebuie sa determine rezultatul;
- respingerea elementelor ornamentale;
- simplificarea formei prin eliminarea detaliilor lipsite de importanta;
- fiecare cladire trebuia sa aiba o structura clara, bine definita.

Articole realizat de : Arh. P.A.M.

Posted in

Arhitectura

Arhitectura contemporana

By admin on August 26th, 2011

Termenul de artă contemporană se referă în special la arta zilelor noastre. Uneori istoricii francezi folosesc termenul artă contemporană pentru a defini perioada scursă de la Eugene Delacroix până în prezent, totuşi majoritar este folosită accepţiunea anglo-saxonă a termenului şi anume artă produsă în prezent; muzeele de artă contemporană cosideră la producţia artistică succesivă celui de Al Doilea Război Mondial.Faptul că o operă de artă este creată astăzi nu este suficient pentru a-i oferi acesteia statutul de arta contemporană. Astăzi sînt create opere de artă care respectă întocmai metodele şi tehnicile folosite de artişti din diverse epoci anterioare.

Arhitectura contemporana

La sfarsitul anilor 60, societatea occidentala trece printro perioada de schimbari profunde, marcate si de protestele studentesti care, din campusurile universitatilor americane, se vor raspnadi cu repeziciune in toata Europa. Aceasta criza coincide si cu incheierea primei faze a industralizarii, process care se realizeaza in secolul XX in Statele Unite ale Americii si in principalele tari europene, influentand in mod decisive experimentele de arhitectura. Incercarea de omologare a productiei edilitare, mai précis cautarea unor solutii in masura sa rezolve orice problema prin intermediul asa numitelor standarde, isi arata limitele si provoaca o criza a principiului rationalismului si a intregului system stilistic al International Style. In esenta, artistii incep sa revendice capacitatea creatoare, care cu greu poate fi adusa la o „forma” oricat ar fi aceasta de complexa. O ampla dezbatere domina perioada anilor 60 in intreaga lume, implicand si problematici legate de rolul social si cultural al unui arhitect. Socetatile occidentale dobandesc in acest moment constiinta fragilitatii premiselor tehnologice ale rationalismului. Se simte nevoia unei revizuiri structurale radicale si punerea in aplicarea a unor noi interventii si metode de proiectare, in concordanta cu o civilizatie definita deja ca „postindustriala”. Intre anii 70 si 90, pana in progul anului 2000, se dezvolta, asadar, limbaje stilistice multiple, ai caror promotori sunt noile generatii de arhitecti.

Postmodernismul

Postmodernismul, prima miscare relevanta, nascuta in jurul anului 1975 si continuand pana la sfarsitul anilor 80, se indeparteaza de schemele rigide ale rationalismului, recuperand o relatie istorica cu formele, dar dintr-o perspectiva plina de ironie si deziluzie ce decurge din conceptia ca activitatea de a contrui poate avea o componenta ludica.

Originile

Termenul postmodern, aplicat pentru prima oara in arhitectura in 1975 de teoreticianul Charles Jencks si arhitectul Robert A. Stern, fusese adoptat anterior de critica literara pentru a indica recuperarea genului povestirii, structurat sub forma unei constructii organice care sa restituie cuvintelor sensul lor. Precedentele cele mai indepartate ale acestui stil de arhitectura au fost identificate in „traditionalismul” anilor 20. Cu toate acestea, dupa cum am vazut si explicat deja, preluare limbajelor locale sau legate de o perspectiva istorica, in combinatie cu tehnicile si logica constructiva moderna, constituie o exigenta care se simtise deja in Italia anilor 59 si, la putin dupa aceea, si in Statele Unite ale Amercii.

Protagonistii

Un teoretician al aspiratiilor postmodernismului este americaul Robert Venturi, autor, in 1962, al unui eseu asupra complexitatii si contradictiilor arhitecturii moderne (publicat abia patru ani mai tarziu). In cadru miscarii postmoderne se va afirma reactia fata de International Style. To in directia postmodernismului se indreptase si Philip Johnson, arhitect cu vederi largi care a colaborat la realizarea Seagram Building, exemplu elocvent de International Style. Aceasta tendinta este evidenta in operele din anii 70, precum Roofless Church din New Harmony, unde referinta la corturile tradionale ale indienilor din America se inscrie in cadrul istoricismului. Spre sfarsitul anilor 70, cand realizeaza AT&T Building la New York, arhitectul american creeaza unul dintre edificiile culte ale limbajului postmodern. Adevarata inovatie consta in raportul dialetic dintre modernitate si istorie, conferind un aer retro si elegant imaginii zgarie-norului. In loc sa fie o emblema a modernitatii, aceasta poate fi definit drept o cladire istorica, chiar daca istoria in cauza este cea a Amercii, tara care, mai mult decat oricare alta la acea vreme, parea sa se proiecteze in viitor.

Primul care a introdus in limbajul de arhitectura contemporan stilurile instorice (clasicism, baroc, neoclasicism), fie si cu o intentie provocatoare, a fost Charles Willard Moore (1925-1995). Cu celebra Piata Italia, conceputa pentru comunitatea italiana din New Orleans, in amintirea tarii de origine, Moore recreeaza un loc al nostalgiei, cu o infatisare Kitcsh si, tocmai din acest motiv, cu atat mai autentic: precum domnul din Milano cu bila de sticla sau turnul din Pisa, iluminat pe dinauntru Jencks remarca : „O cladire postmoderna este, pe scurt, o cladire care comunuca simultan la cel putin doua in acelasi timp: celorlati arhitecti si unei minoritati care intelege semnificatia propriei arhitecturi, si unui public mai vast sau locuitorului din acesl loc pe care il intereseaza alte probleme, precum comfortul, constructia traditionala si stilul de viata. „ Pe aceste ambiguitati mimeaza poetica postmodernismului, a carei celebrare oficiala se regaseste in „Strada Novissima”, a lui Hans Hollein (1934), prezentata la Bienala de la Venetia care a fost condusa de un arhitect italian – Paolo Portoghesi. Chiar acesta a fost cel care, gratie si studiilor sale asupra secolului al XVII-lea in Italia, a repropus valoarea istorica a traditiei ca materie de arhitectura pentru noi creatii. O asemenea conceptie ii va permite sa dea curs noilor exigente ale comunitatii mulsulmane din Roma, realizand celebra si grandioasa moschee din Centru Cultural Islamic.

In aceeasi directie,dar intrun context omogen,se incadreaza si arhitectura multiforma a englezului James Stirling (1926-1992),care reuneste forme instorice consacrate,precum turnul,in noua Staats-gallery si in scoala de muzica din Stuttgart,concepute ca elemente ale aceluiasi complex arhitectonic.Marele depozitar al memoriei este orasul insusi.

In Schutzenstrasse din Berlin,italianul Aldo Rossi citeaza din trecut ca si cum arhitectura insasi ar fi cea care s-ar povesti. Astfel fatada cladirilor poate prezenta rigoarea severa a celor din Florenta secolului al XVII-lea.

Poetica postmoderna este atat de flexibila, incat permite evolutii cu totul neasteptate. Este ceea ce se petrece, spre exemplu, in cazul Humana Building a americanului Michael Graves, care deplaseaza centru cautarilor de arhitectura din domeniul citarii in cel al reinventarii. Efortul, incununat de succes, consta in renuntarea la aspectul rece al zgarie-norului „forma de cutie” in favoarea unei alte forme, emotinanta si surprinzatoare.

Deconstructivismul

Termenul „deconstructivism” se refera la metoda de analizare a textului introdusa de filiozoful francez, Jacques Derrida cu care au colaborat, in momente diferite, arhitecti precum elvetianul Bernard Tschumi (1944) si americanul Peter Eisenman (1932). Intr-un eseu din 1984, Derrida rastoarna expresia destruktion (distrugere), folosita de Heidegger, pentru a-i atribui semnificatia pozitiva de „deconstructie”. Procedeul prin care, in analiza textuala, se dezvaluie „constructiile” artificiale, adesea inconstiente, si oricum, intodeauna implicite.

Dezvoltandu-se incepand cu jumatatea anilor 80, conceptia legata de deconstructivism ( nu a fost nici o miscare si nici un stil propriu-zise, avand baze mai degraba filiozofice decat teoretice) isi face intrarea oficiala in istoria arhitecturii in anul 1988. In vara acestui an, Philip Johnson si Marc Wigley amenajeaza, la Museum of Modern Art din New York, expozita cu titlu Deconstructivist Architecture, in timp ce, cu cateva luni in urma, la Tate Gallery din Londra avusese loc deja primul International Symposium on Deconstruction, deschis nu numai arhitectiilor, ci si artisilor, in general.

Precedentele

Desi expozitia din New York plaseaza nasterea si dezvoltarea deconstructivismului in anii 80, trebuie sa consideram ca antecedente semnificative lucrarile pentru Site Incorporated ( Sculpture in the Environment), societatea intemeiata de James Wines (1932) in anul 1969.

Arhitectul din Ilionis definea drept de-architecture o arta expresiva, bazata pe ironie, ce nu dispretuia limbajele extreme, precum benzile de senare, si punea in discutie logica de fied a consumismului american. Pentru lantul de supermarketuri Best Products, SITE inventeaza cladiri care par a fi in ruina: la sediul supermarketului din Houston, inaltul zid exterior este stirbit si pare gata sa se prabuseasca, in timp ce la sediul din Sacramenro, la ora deschiderii, se asista la probusirea aparenta a uni colt al cladirii, care se desprinde si se transforma in intrare.

Protagonistii

Frank O. Gehry, Peter Elisenaman, Bernard Tschumi, Zaha Hadid.

Articol de : Arh . P.A.M.

Posted in

Arhitectura

Sistemul structural adecvat pentru elaborarea unui proiect de casa optim

By admin on May 31st, 2011

In calitate de investitor si viitor beneficiar al unei case trebuie sa iti pui inca din faza de proiect de casa problema referitoare la sistemul structural ales. Primul aspect important in luarea acestei decizii este cel material. Cu cat se doreste realizarea unei structuri cat mai complexe, cu forme cat mai “anormale”, cu atat si structura va fi una mai scumpa. Din acest punct de vedere, o casa cat mai simpla, o asa zisa “cutie” este solutia cea mai ieftina dar totodata va avea si un aspect monoton, lipsit de orice efect vizual care sa incante ochiul.Trebuie deci gasita o solutie optima inca din faza de proiect de casa, agreata in primul rand de beneficiar cat si de arhitect si de inginerul structurist, care sa imbine utilul cu placutul.

Din punct de vedere al meterialului folosit la executarea structurii exista cateva variante de unde putem alege : beton armat, caramida, otel sau lemn. Functie de tipul ales, proiectul de casa va fi unul cu caracteristici aparte.

Casa pe structura din beton armat

Acest tip de structura este cu siguranta cel mai folosit la ora actuala. Se poate opta pentru varianta pe cadre simple sau un sistem mixt : cadre si difragme din beton armat atunci cand avem nevoie de un anumit nivel de siguranta in ceea ce priveste preluarea fortelor laterale generate de un posibil seism.

Acest tip de structura permite o libertate destul de mare in ceea ce priveste configurarea spatiului interior al viitoarei case, fiind posibila realizarea unor deschideri intre stalpi de circa 6-7 metri, sau chiar mai mari .

Zidaria folosita pentru acest tip de sistem structural va juca deci un simplu rol de inchidere sau de compartimentare, eforturile aparute in exploatare fiind preluate de cadrele de beton armat.

Din punct de vedere al costurilor, acest tip de structura nu este cea mai ieftina insa nici cea mai scumpa. Un sistem structural corect dimensionat nu ar trebui sa depaseasca ca valoare mai mult de 30-35% din valoarea totala a investitiei.

Un proiect de casa realizat pe aceasta solutie va duce la obtinerea unui spatiu aerisit, cu deschideri destul de mari, permitand in viitor recompartimentari interioare ce pot fi realizate cu o oarecare usurinta.

Casa pe structura din zidarie portanta

Acest tip de structura este destul de des folosit in momentul de fata . Structura este formata din pereti de zidarie, cu samburi din beton armat la intersectiile peretilor si suplimentar acolo unde este nevoie, si centuri perimetrale pe capul spaletilor de zidarie.

Ca si costuri, este un sistem putin mai ieftin decat cel pe cadre din beton armat insa are multe limitari in ceea ce priveste amenajarea spatiului interior. Astfel o casa executa pe acest tip de sistem structural va fi ca o cutie, fiind necesara continuitatea spaletilor de zidarie in etaj identic cu cei din parter. Un alt dezavantaj il reprezinta suprafetele golurilor din peretii de zidarie care sufera de anumite limitari. Se poate folosi un sistem mixt cadre din beton armat si zidarie portanta pentru a oferi o libertate mai mare in ceea ce priveste configuratia spatiului interior.

Un proiect de casa realizat pe aceasta solutie va duce la obtinerea unui spatiu cu deschideri mai mici fata de solutia pe cadre din beton armat, cu limitari ale golurilor in peretii de zidarie si care nu va permite in viitor recompartimentari interioare fara interventii asupra sistemului structural existent.

Casa pe structura din otel

Din ce in ce mai multi beneficiari opteaza pentru constructia de case cu structura din otel. Un mare avantaj il reprezinta timpul de executie, mult mai rapid fata de cel al unei structuri pe cadre din beton armat sau pe zidarie portanta.

Ca si costuri, structura in sine nu depaseste valoarea adiacenta unui sistem pe cadre din beton armat. Sunt in schimb necesare masuri de protectie la coroziune a materialului, operatiuni ce cresc costul structurii per ansamblu.

Inchiderile se vor realiza din panouri termoizolante care nu intotdeauna au un aspect adecvat pentru fatada unei case.

Din punct de vedere al spatiului obtinut prin folosirea acestui tip de structura, putem afirma ca acesta va fi unul deschis intrucat putem realiza deschideri mari 6-8 m sau chiar si mai mult. Un impediment il constituie necesitatea contravantuirii acestui tip de structura pentru asigurarea unei comportari adecvate la actiunile seismice. Pozitionarea acestor contravantuiri poate fi uneori o problema in ceea ce priveste pozitionarea golurilor de geam sau de usa.

Un proiect de casa realizat pe aceasta solutie va duce la obtinerea unui spatiu aerisit, cu deschideri destul de mari, permitand in viitor recompartimentari interioare .

Casa pe structura din lemn

Casele pe structura din lemn au devenit din ce in ce mai cautate la ora actuala. In primul rand acest sistem este cel mai avantajos din punct de vedere al costurilor.

Lemnul este un material organic, ecologic si are un aspect vizual placut. In timp, fara masuri de protectie adecvate, lemnul va fi afectat de actiunea diferitelor bacterii ce duc la putrezirea sa.

Marele dezavantaj il reprezinta riscul destul de mare de producere al anui incendiu. In acest scop trebuiesc luate masuri speciale de tratare a materialului folosit ( ignifugare ) sau chiar utilizarea unui sistem de prevenire si stingere a incendiilor.

Un proiect de casa realizat pe aceasta solutie va duce la obtinerea unor costuri mai mici pentru realizare, comparativ cu celelalte tipuri de structuri prezentate.

ARHITECTURA – LOCUIRE

By admin on February 11th, 2011

Domeniul arhitectural ca stiinta, arta si estetica a spatiului este destinat, in cazul locuirii satisfacerea nevoilor si aspiratiilor materiale si spirituale ale individului dar si colectivitatii umane.

Peisajul si armonia este punctual de plecare in constituirea unui proiect de casa, de a intelege modul de interactionare cu situl si implicit relatia obiect architectural – om. Trebuie stiut sau cautat, imbinarea dintre perspectiva antropologica a culturii traditionale ale zonei(unde urmeaza amplasat obiectul), cu principiile arhitecturii moderne consacrate in acest proiect de casa, astfel rezultand o varianta personala a modernismului, receptiva la tot ceea ce tine de social.

Priectele de arhitectura se lupta astazi cu intersectia a doua influente: stilul traditional si stilul modern, de la locuintele traditioale la comunitatile moderne. Multi arhitecti moderni, mai ales tinerii arhitecti au uitat principiile arhitecturii clasice tarditionale locale. O arhitectura clasica nu este o arhitectura veche, ci este o arhitectura facuta cu multa indeletnicire si intelegere de stramosii nostrii arhitecti pentru a invata generatiile viitoare sa inteleaga punctul de plecare, ce sta in spatele proiectului de arhitectura. Marii arhitecti din trecut spuneau, conform celebrei triade a lui Vitruviu, ca arhitectura cu adevarat artistica trebuie sa fie solida, utila si frumoasa. Principiile arhitecturii contemporane pot fi definite pe scurt: confort, soliditate, frumusete. În ultimul timp, in mediul arhitectilor, se vantura tot mai des ideea ca principiile arhitecturii clasice ar impiedica insusirea metodelor noi, inaintate, ale constructiei contemporane. Mai mult, unii arhitecti se intreaba: n-a sosit oare timpul sa se termine cu insusirea clasicului?

Eu cred ca trebuie procedat tocmai invers. Defectul multor arhitecti de astazi, care limiteaza mult creatia lor, consta tocmai in necunoasterea adanca a bazelor clasice. Nu trebuie sa uitam ca fara o cunoastere adanca a trecutului, nu este posibila o adevarata inovatie.

Evolutia locuintei in Romania are dimensiuni proprii si sta la baza contextului social-politic si economic, astfel diferit de proiectele de arhitecura care in alte tari au avut un caracter exemplar. Sunt doua tipuri de studii ce ar trebui sa tina seama proiectare de locuinte:

- Intelegerea clara a programului arhitectural pentru a raspunde rational problemei locuirii din diferitele regiuni;

- Intocmirea unei evaluari in timp si a unei cercetari critice de construire, atat din punct de vedere urbanistic, cat si arhitectural.

Un alt rol foarte important este lumina intregului spatiu plastic, depinzand de prezenta ei si implicit de intensitatea stralucirii sale. În absenta luminii, materia, culoarea, forma chiar, nu ar putea prinde viata.

Arhitectul poate astazi, la preturi rezonabile, sa aleaga solutii de inchidere transformabile ca pielea unui cameleon : sticla isi poate astazi schimba culoarea, poate disipa sau retine energia solara, poate lasa sa treaca anumite frecvente ale radiatiei soarelui si poate reflecta altele, poate genera imagini holografice si transmite informatii.

Daca intr-un proiect de casa se vrea ca structura sa reflecte tehnologii realizate prin universul high-tech, trebuie ralationat cu arhitectura vecina. Suprafetele si texturile ofera astfel interesante experiente tactile, materiale reciclabile (pentru o arhitectura sustenabila) si spatii intereactive.

Vreau sa trag un semn de alarma ca un proiect de casa nu se face dupa o zi pe alta, sau batand din palme, ci avand la baza acest priniciul arhitectural, dar si cunostinte de doctrina urbana cobinata cu logica arhitecturala.

stud. arh. Cristina Gheorghe

Proiect de lege pentru organizarea si exercitarea profesiei de inginer constructor si inginer de instalatii

By admin on February 6th, 2011

Capitolul I
Dispozitii generale

Art. 1 Prezenta lege reglementeaza modul de exercitare a profesiei de inginer constructor, respectiv inginer de instalatii si constituirea Ordinului Inginerilor Constructori din România, respectiv Ordinul Inginerilor de Instalatii din România, ca forma de organizare independenta, autonoma, apolitica si de interes public.

Art. 2 (1) Activitatea inginerilor constructori si de instalatii asociata arhitecturii, concepând si realizând structuri de rezistenta si instalatii pentru constructii se constituie ca act de cultura de interes public, cu implicatii urbanistice, economice, sociale si ecologice.
(2) Creatia inginereasca trebuie sa asigure rezistenta, stabilitatea fizica si confortul de utilizare a constructiilor, prin functionarea instalatiilor creatiei arhitecturale, asigurând ca lucrarile de constructii si constructiile realizate sunt proiectate si executate astfel încât sa nu puna în pericol siguranta persoanelor si animalelor domestice, si a proprietatii, respectând totodata si alte cerinte esentiale în interesul bunastarii generale.

Art. 3 (1) Potrivit legii, constructiile civile, industriale, agricole sau de orice alta natura se pot executa numai cu respectarea autorizatiei de construire pe baza unui proiect care respecta reglementarile privind proiectarea si executarea constructiilor.
(2) Planurile urbanistice zonale, planurile urbanistice de detaliu si planurile de urbanism general, precum si proiectul pentru materializarea carora legea impune obtinerea autorizatiei de construire se elaboreaza, avizeaza si aplica conform legii.
(3) Proiectele pentru structura de rezistenta a cladirilor si pentru instalatiile cladirilor mentionate la alineatul (1), ca si proiectele pentru orice alte lucrari de interes public vor fi elaborate de un inginer constructor cu drept de semnatura sau inginer de instalatii cu drept de semnatura.

Art. 4 (1) Poarta titlul de inginer constructor sau inginer de instalatii, cetatenii români absolventi cu diploma de licenta sau asimilata a institutiilor de învatamânt superior de specialitate recunoscute de statul român, cu durata studiilor de minim 4 ani.
(2) De asemenea, sunt considerati ingineri constructori sau ingineri de instalatii absolventii cu diploma de licenta ai unor institutii de învatamânt superior din strainatate, recunoscute de statul român, echivalenta cu diploma eliberata potrivit alineatului (1).

Art. 5 (1) Activitatea în domeniul ingineriei de constructii sau instalatii consta în:

proiectarea inginereasca, consolidarea, asistenta tehnica si supravegherea lucrarilor de constructii, de amenajare a teritoriului, edilitare, restaurari de monumente, amenajari interioare si alte asemenea activitati;
studiul, cercetarea, consilierea si reglementarea specifica în domeniul constructiilor, conceperea si utilizarea materialelor si tehnologiilor în constructii;
verificarea, avizarea, aprobarea, controlul si expertiza tehnica a lucrarilor de constructii;
formarea de cadre pentru activitatile din constructii la nivel profesional mediu si superior;
conducerea lucrarilor de santier.

(2) Activitatea inginerului constructor sau de instalatii reprezinta un act complex de creatie tehnica în colaborare cu arhitectii si de furnizare de servicii care se realizeaza prin întocmirea de proiecte, studii, referate si rapoarte, teme si programe de proiectare sau cercetare, concursuri, documentatii tehnice si alte asemenea activitati.

Capitolul II
Exercitarea profesiei de inginer constructor sau de instalatii

Sectiunea 1: Dobândirea si exercitarea dreptului de semnatura
Art. 6 Exercitarea profesiei de inginer constructor sau de instalatii se face fie în sectorul privat, liber, independent si cu titlu individual potrivit dispozitiilor prezentei legi si a altor acte normative, fie în sectorul public, în care inginerii îsi exercita profesia având, dupa caz, statutul de functionar public, cadru didactic sau alte functii, fiind supusi prevederilor legilor speciale, regulamentelor sau statutelor institutiilor respective.

Art. 7 (1) Dreptul de semnatura implica asumarea de catre persoana care îl exercita a întregii responsabilitati profesionale fata de client si autoritate cu privire la calitatea solutiilor propuse, posibilitatilor tehnice de realizare si cu respectarea legislatiei în domeniu.
(2) Dreptul de semnatura se executa olograf cu mentionarea în clar a numelui, prenumelui si a numarului de înregistrare în Tabloul National al Inginerilor Constructori. Lucrarile colective trebuie sa poarte semnatura tuturor inginerilor care au contribuit la elaborarea lor.

Art. 8 (1) Inginerul constructor sau de instalatii dobândeste drept de semnatura daca a fost atestat si daca are capacitatea drepturilor civile. Dobândirea dreptului de semnatura atrage înscrierea în Tabloul National al Inginerilor din România.
(2) Conditiile în care inginerii cetateni straini pot dobândi drept de semnatura în România si pot solicita înscrierea în Tabloul National al Inginerilor din România vor fi stabilite prin conventii de reciprocitate încheiate de statul român sau de Ordinul Inginerilor din România si organizatia similara din tara de origine a solicitantului, cu respectarea legislatiei în domeniu din România.

Art. 9 Exercitarea dreptului de semnatura, potrivit prezentei legi, este incompatibila cu situatiile în care:

inginerul îndeplineste pentru acelasi proiect functia de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administratiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;
inginerul este functionar public în cadrul autoritatii administratiei publice centrale sau locale care are în competenta avizarea, autorizarea si controlul lucrarii în cauza.

Art. 10 Constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit art. 281 din Codul Penal exercitarea dreptului de semnatura fara îndeplinirea conditiilor prevazute de prezenta lege.

Sectiunea a 2-a: Modalitati de exercitare a profesiei de inginer constructor sau inginer de instalatii
Art. 11 (1) Pentru exercitarea profesiei, inginerii constructori sau inginerii de instalatii cu drept de semnatura pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societati civile profesionale sau antreprize de executie cuprinzând numai ingineri sau cuprinzând si alte profesii, sau îsi pot desfasura activitatea în temeiul unor contracte de munca sau a unor conventii civile potrivit legii, putând oricând schimba forma de exercitare a profesiei.
(2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizate la alin (1) inginerii constructori sau inginerii de instalatii pot dobândi calitatea de proiectant general, sef de lot, sef de santier sau alte functii de executie sau coordonare.
(3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, inginerii constructori sau inginerii de instalatii pot angaja salariati.
(4) Societatile comerciale sau alte persoane juridice, care nu au în cadrul personalului un inginer cu drept de semnatura si care desfasoara activitati de proiectare, au obligatia ca pentru întocmirea documentatiilor prevazute în Legea 453/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor, respectiv Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, sa foloseasca serviciile unui inginer cu drept de semnatura, încheind cu acesta contract individual de munca sau conventie civila de prestari servicii.

Art. 12 (1) Birourile individuale de ingineri constituite potrivit legii se declara la Ordinul Inginerilor Constructori din România sau la Ordinul Inginerilor de Instalatii din România. Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual si client.
(2) Birourile individuale se pot asocia prin contract.
(3) Formele si modalitatile de exercitare a profesiei, declarate Ordinului sunt înregistrate obligatoriu în Tabloul National al Inginerilor Constructori, respectiv Tabloul National al Inginerilor de Instalatii.

Art. 13 (1) Societatile civile profesionale se constituie, în conditiile legii de catre 2 sau mai multi ingineri cu drept de semnatura, prin contract de societate declarat Ordinului Inginerilor Constructori sau Ordinului Inginerilor de Instalatii din România.
(2) Raporturile contractuale se nasc între client si societatea civila profesionala, indiferent care dintre inginerii asociati sau salariati îndeplineste serviciul profesional.
(3) În cadrul societatilor civile profesionale, patrimoniul este comun si apartine asociatiilor în cote parti stabilite prin contractul de societate.

Sectiunea a 3-a: Drepturile si obligatiile inginerilor constructori si inginerilor de instalatii cu drept de semnatura
Art. 14 Inginerii constructori si inginerii de instalatii cu drept de semnatura au urmatoarele drepturi:

sa elaboreze si sa semneze documentele prevazute la art. 3;
sa verifice în timpul executiei lucrarilor conformitatea acestora cu autorizatie emisa, chiar daca asistenta tehnica nu le-a fost încredintata si sa conduca sau coordoneze executarea lucrarilor pe santier.
sa beneficieze pentru serviciile prestate în relatiile contractuale ce se stabilesc cu clientul de un onorariu negociat în mod liber cu acesta;
sa introduca în contractul încheiat cu clientul clauze privind protectia dreptului de autor.

Art. 15 Inginerii constructori si inginerii de instalatii cu drept de semnatura au urmatoarele obligatii:

sa cunoasca si sa respecte reglementarile în vigoare referitoare la exercitarea profesiei;
sa se conformeze si sa respecte codul deontologic al profesiei si regulamentului Ordinului;
sa faca cunoscuta clientului obligatia de a obtine si respecta avizele, acordurile si autorizatiile necesare, prevazute în lege;
sa se preocupe de perfectionarea pregatirii si calificarii profesionale proprii;
sa îsi asume, prin exercitarea dreptului de semnatura, întreaga responsabilitate profesionala fata de client si autoritati, manifestând constiinciozitate si probitate profesionala;
sa serveasca interesele clientului în acord cu interesul public si cu exigentele profesionale. Actiunile si masurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului sunt interzise.

Sectiunea a 4-a: Suspendarea si încetarea dreptului de semnatura, Radierea din Tabloul National al Inginerilor Constructori sau din Tabloul National al Inginerilor de Instalatii
Art. 16 Dreptul de semnatura de suspenda:

temporar, la cererea persoanei înscrise;
dupa consumarea perioadei de timp cuprinsa în legea Ordinului Inginerilor Constructori sau Inginerilor de Instalatii pentru neplata cotizatiei, pâna la achitarea acesteia la zi;
pe durata suspendarii dreptului de a profesa, dispusa prin hotarâre judecatoreasca definitiva;
cu titlu de sanctiune disciplinara pronuntata de conducerea Ordinului, conform legii.

Art. 17 (1) Dreptul de semnatura înceteaza:

prin renuntarea scrisa la exercitiul dreptului de semnatura;
în urma condamnarii definitive pentru o fapta prevazuta de lege, în directa legatura cu exercitarea dreptului de semnatura sau daca i s-a aplicat detinatorului dreptului de semnatura pedeapsa complementara a interdictiei exercitarii profesiei, printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva.

(2) Încetarea dreptului de semnatura atrage radierea din Tabloul National al Inginerilor Constructori sau de Instalatii.

Capitolul III
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 18 (1) Dispozitiile privind constituirea Ordinului Inginerilor Constructori din România si al Inginerilor de Instalatii din România, precum si înscrierea în Tabloul National si întretinerea acestuia se stabilesc prin lege speciala.
(2) Prin aceeasi lege se stabilesc modalitatile de acces la dreptul de semnatura, a diferitelor categorii de ingineri, subingineri, termene si onorarii.

Art. 19 Asociatiile profesionale si patronale ale inginerilor constructori si ale inginerilor de instalatii se pot implica în elaborarea Regulamentului cadru al Ordinelor Inginerilor Constructori si de Instalatii si a codului Deontologic al profesiei.

Art. 20 (1) Prezenta lege intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României Partea I.
(2) Orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.

Posted in

Alegerea unui proiect de casa “gata facut”?

By admin on February 6th, 2011

Construcția oricărei case începe în primul rând cu un plan, un proiect de casa atent structurat, ce cuprinde în detaliu atât elementele de structură de rezistență ale casei, conform reglementărilor legale și preferințelor personale, precum și detaliile de design interior și exterior.

Vrem sa venim in ajutorul dumneavoastra cu cateva sugestii in alegerea proiectului de casa perfect pentru locuinta la care ati visat. Daca ati trecut de faza achizitionarii terenului si obtinerea actelor necesare, inseamna ca sunteti in etapa: alegerea unui proiect de casa.

Aveti 2 variante: – alegerea unui proiect de casa gata facut si adaptarea acestuia terenului dumneavoastra prin mici modificari;

- realizarea unui proiect de casa nou cu ajutorul specialistilor .

Daca alegeti un proiect de casa gata facut, dupa ce ati vizualizat sute sau mii de proiecte de casa on-line sau din revistele de specialitate, inseamna ca ati ales evident varianta mai ieftina, mai rapida, dar cu riscul de a nu fi “casa perfecta”, pe care v-ati dorit-o dintotdeauna.Va sta la dispozitie si portofoliul nostru pentru a-l rasfoi:

http://www.crihan-construct.ro/proiecte-rezidentiale.php

Dupa ce alegeti unul sau mai multe proiecte de casa care se apropie de ceea ce doriti, discutati cu un specialist pentru a trece la personalizarea proiectului de casa, modificarea lui daca mai este posibila si estimarea costurilor executiei acestuia.

Trebuie sa fiti foarte atenti ca proiectul de casa gata-facut ales sa respecte prevederile din Certificatul de urbanism : retragerile fata de constructiile invecinate sau fata de limitele de proprietate, indicatorii urbanistici POT si CUT. Proiectul de casa trebuie sa respecte exigente atat functionale ( ex: se recomanda ca asezarea spatiilor interioare importante sa se faca spre nord-est pentru a beneficia la maximum de lumina naturala), cat si estetice, ecologice, de rezistenta in timp sau de cost.

Daca nu v-a atras atentia un anumit proiect de casa, va trebui sa alegeti varianta conceperii unui proiect de casa nou, realizat dupa exigentele si nevoile dumneavoastra. Echipa noastra va sta la dispozitie pentru a realiza acest proiect cu planificarea spatiului, stabilirea bugetului si programarea ulterioara a constructiei. Proiectul de casa trebuie sa ilustreze foarte clar cum se va dori sa arate viitoarea casa pentru a ajuta constructorii sa inteleaga cat mai bine ceea ce doriti si a elimina, pe cat posibil, erorile de interpretate ale necesitatilor dvs. Iar cu ajutorul tehnologiei din ziua de azi, programele arhitecturale permit vizualizari tridimensionale ale proiectelor de case pentru a putea avea o imagine foarte clara asupra casei, a incaperilor si pentru a putea face mai usor ajustarile necesare.

Proiect casa de lemn

By admin on January 7th, 2011

Cel mai vechi material de constructie cunoscut este lemnul, intotdeauna la indemana si usor de prelucrat cu mijloace relativ simple.
Sapaturile arheologice au dovedit ca acest material era cel mai des folosit atat in cladirea de locuinte, cat si de fortificatii si intarituri.
De-a lungul secolelor, tehnologia constructiei de lemn a fost adusa la un grad de perfectiune si rafinament care o face sa fie cautata in toata lumea pentru superioritatea fata de alte tehnologii.
Exemplul cel mai elocvent de aplicare a acestei tehnologii se gaseste in Canada si SUA, unde 90% din locuintele individuale si cele colective cu regim de inaltime de pana la 3 niveluri, sunt construite din lemn care,
in combinatie cu alte materiale, asigura un grad de eficienta economica (costul constructiei si al exploatarii) si de confort neegalat.
Cand vine vorba de constructia unei case, multi dintre beneficiari sunt destul de sceptici in a opta pentru o casa de lemn.
Intradevar sistemul structural pentru o casa de lemn prezinta atat avantaje cat si dezavantaje.Ca si avantaje, as mentiona timpul de executie, costurile finale si o izolatie termica buna.
Dezavantajele sunt legate de necesitatea tratarii lemnului pentru o buna comportare in timp si un risc mai mare de incendiu comparativ cu o structura clasica din beton armat sau din zidarie portanta.
In ceea ce priveste un proiect de casa de lemn, acesta nu difera fata de un proiect de casa pentru o structura din beton sau zidarie din punct de vedere al costurilor sau al conceptiei de proiectare.
Structura de lemn va fi dimensionata in conformitate cu normele in vigoare si se va comporta bine la eventuale actiuni seismice de mare intensitate. Mai mult, o casa de lemn a carei masa totala este destul de redusa,
va avea un raspuns bun la fortele orizontale generate de actiunea seismica intrucat aceste forte sunt direct proportionale cu masa structurii.
Ca si sistem constructiv, exista mai multe optiuni pentru o casa de lemn : sistemul clasic format din stalpi, grinzi si contravantuiri sau un sistem relativ nou pe piata din Romania, asa zisele “case americane” al caror sistem structural
este alcatuit din pereti sandwich formati din dulapi de lemn si eventual contravantuiri si izolatie termica (vata minerala, polistiren, etc.).
Fundatiile pentru o casa de lemn sunt de tip radier general sau talpi continue, fiind dimensionate in acord cu normativele in vigoare. (STAS 3300 si NP112-2004).
Din punct de vedere al izolatiei termice, o casa de lemn se comporta mult mai bine decat o casa din zidarie portanta sau din beton armat cu inchideri din zidarie.
Coeficientul de transfer termic foarte mic ( 0,15 ), reducand cheltuielile de exploatare (incalzire, racire) cu pana la 50% fata de constructiiile clasice mai sus mentionate, care au un coeficient de transfer termic ridicat ( 2 – 2,7 ).
Costurile pentru un proiect de casa de lemn sunt la fel ca si pentru constructiile clasice, in jur de 8-9E/mp pentru toate specialitatile : arhitectura, rezistenta si instalatii pentru un proiect tehnic complet ( dosar obtinere autorizatie de constructie si dosar cu detaliile tehnice de executie si listele de cantitati).
Inca din faza de proiect de casa, sistemul structural trebuie gandit in asa fel incat sa fie optimizat pentru a genera costuri de executie cat mai mici.
Din punct de vedere al rezistentei la foc, lemnul folosit trebuie tratat ignifug asigurand o comportare optima in caz de incendiu.In ceea ce priveste instalatiile se poate prevedea inca din faza de proiect de casa un sistem de prevenire si stingere al incendiilor ce poate fi foarte util.
Este indicata tratarea trivalenta a lemnului cu solutie ignifuga, fungicida si antiseptica,asigurandu-se astfel protectia impotriva incendiilor, cariilor si a altor insecte, precum si a ciupercilor sau a mucegaiului.
Ca si costuri, executia pentru o casa de lemn se va ridica undeva in jurul valorii de 150 – 200 E/mp in functie de tipul de structura ales (clasic sau cel american).

Panouri solare – generalitati

By admin on January 4th, 2011

Panourile solare genereaza energie nepoluanta, gratuita si regenerabila.
Utilizarea energiei solare pentru incalzirea apei nu este o idee noua.
De mai mult de o suta de ani vopsirea cu negru a rezervoarelor de apa a fost folosita ca cel mai simpla metoda de incalzire a apei in foarte multe tari.
Cu trecerea timpului tehnologia incalzirii apei folosind razele soarelui a evoluat foarte mult si s-a existins intr-un ritm alert, fiind intr-o continua crestere.
Astazi exista mai mult de 30 milioane mp de colectoare solare instalate pe tot globul.

Tipuri de instalatii solare pentru incalzire apa calda menajera:

* Panouri solare nepresurizate

– sunt cele mai eftine,cu functionare martie- noiembrie.
- dezavantaj – lipsa de presiune ,ele trebuiesc montate la inaltime pentru o presiune prin cadere libera.
- preturi intre 200 – 600 euro / mp

* Panouri solare presurizate

– sunt sisteme complete cu boiler exterior,functionare pe toata perioada anului,practic sunt cele mai des folosite pentru ca nu necesita automatizare,pompe de recirculare etc. ;
- preturi intre 800 euro – 2000 euro, in functie de tipul echipamentului,marca si tipul panoului;

* Panouri solare cu boiler interior (circulatie fortata)

- desi panoul lucreaza la temperatura mai scazuta, sistemele prin circulatie fortata permit o mai mare flexibilitate in pozitionarea componentelor sistemului: rezervorul de stocare (boilerul) nu trebuie montat deasupra sau aproape de panouri.
- dezavantajul principal este costul destul de ridicat intre 1500 – 5000 euro in functie de complexitatea echipamentelor.

Panourile solare au un randament foarte bun vara si scazut iarna.
Panourile solare sunt rentabile numai in cazul cind sunt utilizate toata perioada anului in anumite configuratii.
Daca sistemul este dimensionat strict pentru aport la incalzire investitia este nefezabila deoarece nu produce energie in perioada propice (vara) .
Sistemul nu se amortizeaza in perioada lui de viata (cca 20 ani).

Care este durata de functionare a sistemelor solare?

Pentru panourile solare folosite la producerea de energie termica (incalzirea apei), garantia practicata de firme este de 2-10 ani, iar durata de functionare poate depasi 20 de ani.
In cazul panourilor fotovoltaice de ultima generatie, garantia se poate ridica pana la 10 ani, iar perioada de utilizare spre 25 de ani.
Desigur, randamentul panourilor va scadea in timp, insa nu cu mai mult de 20-30% de procente in peste 20 de ani.
Panourile solare si fotovoltaice moderne nu functioneaza doar in conditiile ideale.
Astfel, ele isi fac treaba atat atunci cand cerul este innorat sau iarna cand temperatura este scazuta, cat si noaptea.
Insa, randamentul lor este influentat decisiv de conditiile exterioare.

Avantaje
    * Consum foarte redus de energie pentru încalzire si producerea apei calde menajere si, prin urmare, scaderea cheltuielilor.
    * Confort interior, gratie asigurarii unei temperaturi, umiditati si ventilatii potrivite.
    * Emisii reduse de noxe, asigurând protectia mediului înconjurator.
    * Daca nu sunt supuse unor intemperii excesive, durata lor de viata poate creste pâna la circa 25 de ani.
    * Daca sunt dimensionate corespunzator, amortizarea investitiei se face in 8-12 ani.
Dezavantaje si Riscuri
    * Achizitionarea instalatiei cu panouri solare si a pompelor de caldura este mai costisitoare si poate majora costul unei constructii cu cel putin 10%.
    * Costurile pentru realizarea izolatiei termice si a sistemelor de încalzire sunt mai mari decât pentru cele clasice.
    * Amplasarea imobilului pe axe geografice incorecte determina scaderea randamentului instalatiei si pericolul distrugerii panourilor, cauzata de intemperii.
    * Cresc riscurile in caz de calamitati – panourile fiind expuse intemperiilor.

Posted in

Elaborarea unui proiect de casa

By admin on November 14th, 2010

Atunci cand vine vorba de constructia unei case, in calitate de beneficiar, ar fi bine ca inca de la inceput sa analizezi toate variantele si sa iti stabilesti bine prioritatile, pentru a nu avea surprize in viitor. Cand afirm sa analizezi toate variantele, ma refer la o multitudine de factori pe care ii voi enumera si prezenta in continuare :

- in functie de indicatorii urbanistici POT (procentul de ocupare al terenului care este egal cu raportul dintre suprafata construita la sol si suprafata de teren pe care se gaseste constructia), CUT(coeficientul de ocupare al terenului care este egal cu raportul dintre suprafata construita desfasurata a constructiei si suprafata de teren pe care se gaseste constructia) , retragerile fata de limitele terenului stipulate in Certificatul de urbanism-CU ,se va conforma viitoarea casa.

- in functie de POT, CUT, retrageri, arhitectul va contura viitorul proiect de casa, bineinteles tinand cont de dorintele si preferintele beneficiarului.

- Un proiect de casa trebuie sa reflecte cat mai exact dorintele beneficiarului legate de viitoarea constructie si anume : tipul de structura, regimul de inaltime, suprafata, materialele folosite, conformarea geometrica si distributia spatiilor la interior, etc. . Astfel, daca beneficiarul opteza pentru o structura neregulata in plan si in elevatie, cu elemente ce pun asa zise probleme din punct de vedere structural sau pentru folosirea unor anumite materiale mai “pretentioase”, atunci si proiectul de casa va fi unul mai greu de realizat, atat din punct de vedere material cat si ca timp.

- Trebuie stiut faptul ca in realizarea unui proiect de casa sunt implicati mai multi specialisti din diferite domenii : urbanisti, arhitecti, ingineri proiectanti de structura, ingineri proiectanti de instalatii si ingineri constructori executanti . Fiecare are de realizat o frantura din viitorul proiect de casa, urmand ca, in urma unei coordonari din partea unui sef de proiect, sa se finalizeze obiectivul propus.

- Din punct de vedere al inginerului proiectant, trebuie sa prezint anumite aspecte legate de un proiect de casa tocmai pentru a lamuri multe intrebari pe care le primesc.

1. Proiectul de rezistenta pentru o casa se elaboreaza in conformitate cu anumite stasuri, norme si normative de proiectare. As vrea aici sa mentionez un aspect legat de fundatiile unei case. Daca vorbim de o casa fara subsol, de cele mai multe ori fundatiile sunt de tip talpi continue sub stalpi/pereti . Latimea minima a talpilor, asa cum este prevazuta de normativ ( STAT 3300 , NP 112/2004) este de 50 de centimetri. De cele mai multe ori aceasta latime este suficienta pentru o casa cu regim de inaltime P+1E, cu forma regulata in plan si cu deschideri intre stalpi moderate. In schimb, daca se doreste executia unei case cu regim de inaltime parter, fara subsol, dimensiunea minima a talpilor va fi tot de 50 de centimetri, cu toate ca din calcul nu reiese acest lucru si niste fundatii cu latimea de 30 – 40 centimetri ar fi suficiente.

Daca vorbim de case cu subsol, fundatiile sunt de obicei tip radier general sau talpi continue sub pereti. Acesti pereti vor fi realizati obligatoriu din beton armat pentru a fi capabili sa preia imipingerile pamantului. Realizarea unui subsol este un aspect controversat atunci cand e vorba de un proiect de casa. Costurile de executie sunt mari iar timpul necesar realizarii este deasemenea unul indelungat. Trebuie analizata foarte bine din punct de vedere financiar oportunitatea de realizare a unui subsol. Daca destinatia acestuia este strict una pentru depozitare / parcare , in opinia mea, costurile sunt nejustificate. Daca acest spatiu va avea functiunea de spatiu de locuit (un demisol ) sau spatiu de recreere (sala de fitness), atunci costurile sunt cat de cat justificate. Exista situatii cand datorita nivelului ridicat al apei subterane, furnizat in urma efectuarii unui studiu geotehnic pe amplasament, realizarea unui subsol nu este justificata din punct de vedere material intrucat va fi necesara realizarea unor epuismente (coborarea nivelului panzei freatice) pentru asigurarea unui front de lucru, lucrari care sunt destul de costisitoare. Un alt aspect il reprezinta hidroizolatia subsolului, care este destul de costisitoare. De cele mai multe ori aceasta nu se face cum trebuie si apar in viitor infiltratii in peretii de subsol.

2. In functie de geometria viitoarei case, se va propune un sistem structural din beton armat, zidarie, lemn sau otel. Indiferent de tipul de structura ales, elementele de rezistenta vor fi dimensionate in concordanta cu normele in vigoare . Exista stasuri separate pentru fiecare tip de structura mentionat mai sus.

- Un alt aspect ce trebuie de la bun inceput gandit este acela legat de intretinerea viitoare case. Acest aspect este strans legat de suprafata constructiei si de termosistemul folosit.

Termosistemul ,este o solutie de izolare termica a constructiilor la exterior.
Elementele componente ale termosistemului :
1.- mortar adeziv – este un mortar pe baza de ciment imbunatatit cu dispersii sintetice, utilizat pentru lipirea polistirenului de suport si ca strat de baza pentru aplicarea plasei de armare din fibra de sticla;
2.- placi din polistiren – grosimea acestora se stabileste in functie de calculul termotehnic specific (minim 5 cm, recomandabil 10 cm) ;
3.- plasa de armare din fibra de sticla – greutate specifica minim 145 g/m2;
4.- tencuiala de acoperire – este un mortar preamestecat in fabrica pe baza de var ciment. (contine pigmenti rezistenti la variatiile meteorologice si adaosuri de imbunatatire a calitatii si lucrabilitatii)
5.- profil pentru soclu;
6.- dibluri pentru polistiren
7-profil de colt cu plasa
8 -profil incepere tip U

- Din start trebuie analizata si problema circulatiei pe verticala in interiorul viitoarei constructii. Exista situatii cand beneficiarii viitoarei case sunt persoane varstnice care opteaza inca din faza de proiect de casa pentru o structura cu regim de inaltime parter, tocmai pentru a evita aspectul legat de ” urcatul scarilor ” .

- Inca din faza de proiect de casa trebuie luate in calcul costurile necesarea executiei propriuzise a constructiei. Aici intervin o serie de factori cum sunt : geometria, tipul de structura, materialele folosite (finisaje, instalatii, tipul de acoperis,…etc.) . Cu cat este mai “pretentioasa”, cu atat costurile legate de executia unei case sunt mai mari.Astfel, o casa mica, cu suprafata desfasurata in jur de 150 de mp si regim de inaltime P+1E (M), cu o geometrie simpla, cu o structura de rezistenta pe zidarie portanta sau cadre din beton armat, cu un acoperis simplu tip sarpanta si cu finisaje “medii” , nu ar trebui sa depaseasca 60.000 Euro la cheie si 25.000 Euro la rosu. Aceste preturi sunt exprimate pentru un cost de aproximativ 400 Euro / mp pentru ” casa la cheie ” . Pentru ” casa la rosu ” , costurile nu depasesc de obicei 25-30% din valoarea totala a investitiei. Bineinteles, aceste preturi sunt conditionate de o serie de factori, cum ar fi : preturile practicate de cei ce executa lucrarile, evolutia preturilor materialelor, tipul de finisaje alese, …etc.

Acestea sunt cateva din aspectele care trebuie luate in calcul atunci cand se demareaza elaborarea unui proiect de casa.

Hotararea 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

By admin on October 29th, 2010

Hotararea 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a

lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

Publicat in Monitorul Oficial nr. 193 din 28 iulie 1994

Emitent: Guvernul

Guvernul Romaniei hotaraste :

ART. 1

Se aproba Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora,

prevazut in anexa la prezenta hotarire.

ART. 2

Prezenta hotarire intra in vigoare in termen de 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul

Oficial al Romaniei.

ART. 3

Prevederile contrare prezentei hotariri se abroga.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE VACAROIU

ANEXA 1

REGULAMENT *)

de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

CAP. 1

Prevederi generale

ART. 1

Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin care

investitorul declara ca accepta, preia lucrarea cu sau fara rezerve si ca aceasta poate fi data in folosinta. Prin actul de receptie se certifica faptul ca

executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie.

ART. 2

In intelesul prezentului regulament, investitorul este persoana fizica sau juridica care incheie contractul de executare de lucrari de constructii, urmareste indeplinirea lui si preia lucrarea.

Executantul este parte contractanta care realizeaza lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, daca lucrarea este realizata printr-o asociere.

*) Lucrarile de montaj utilaje, echipamente si instalatii tehnologice nu fac obiectul prezentului regulament.

ART. 3

Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si instalatii aferente acestora se efectueaza

atit la lucrari noi, cit si la interventiile in timp asupra constructiilor existente (reparatii capitale, consolidari, modificari, modernizari,

extinderi etc.) si se realizeaza in doua etape :

- receptia la terminarea lucrarilor ;

- receptia finala la expirarea perioadei de garantie.

ART. 4

Pentru lucrarile de constructii si instalatii aferente acestora, indiferent de sursa de finantare, de forma de proprietate sau de destinatie, receptiile se vor organiza de catre ordonatorii de credite sau proprietari, care, in sensul prezentului regulament, au calitatea de investitori.

ART. 5

Receptia se poate face prin acordul partilor sau, in cazul cind partile nu ajung la un acord pentru rezolvarea neintelegerilor ivite cu ocazia incheierii procesului-verbal de receptie, ele se pot adresa instantei judecatoresti competente

CAP. 2

Receptia la terminarea lucrarilor

ART. 6

Executantul trebuie sa comunice investitorului data terminarii tuturor lucrarilor prevazute in contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunicarii va fi transmisa de executant si reprezentantului investitorului pe santier.

ART. 7

Comisiile de recptie pentru constructii si pentru instalatiile aferente acestora se vor numi de catre investitor si vor fi alcatuite din cel putin 5 membri. Dintre acestia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului si un reprezentant al administratie publice locale pe teritoriul careia este situata constructia, iar ceilalti vor fi specialisti in domeniu.

Pentru constructiile de importanta exceptionala, avind in vedere gradul de risc sub aspectul sigurantei, destinatia, modul de utilizare, complexitatea si volumul lucrarilor care fac obiectul receptiei, comisiile de receptie vor fi alcatuite din cel putin 7 membri, numarul de specialisti fiind de minimum 5.

Comisiile de receptie pentru constructii de locuinte parter, parter si un etaj, cu inaltimea la cornisa de maximum 8 metri, cu cel mult 4 apartamente, cu suprafata desfasurata de maximum 150 mp, pentru anexele gospodaresti ale acestora, precum si pentru constructiile provizorii, vor fi alcatuite din 2 membri : investitorul sau proprietarul si delegatul administratiei publice locale.

ART. 8

Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile de la notificarea terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita :

a) membrilor comisiei de receptie ;

b) executantului ;

c) proiectantului.

Reprezentantii executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie, acestia avind calitatea de invitati.

Pentru obiectivele militare stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale, al ministrului de interne si al directorului Serviciului Roman de Informatii, comisia de receptie se numeste de catre organele proprii ale acestora.

ART. 9

Proiectantul, in calitate de autor al proiectului constructiei, va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie punctul sau de vedere privind executia constructiei.

ART. 10

La receptia cladirilor cu inaltimea de peste 28 m, cu sali aglomerate, cu capacitate pentru mai mult de 150 persoane, a hotelurilor, a spitalelor, caminelor pentru copii si batrini sau a altor cladiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sint obligati ca in comisiile de receptie sa includa si o persoana desemnata de inspectiile teritoriale din cadrul Comandamentului trupelor de pompieri si care va fi solicitata in scris de catre investitor.

Numele persoanei desemnate de inspectiile teritoriale ale Comandamentului trupelor de pompieri va fi comunicat in scris investitorului in intervalul de timp de la primirea solicitarii pina la data intrunirii comisiei de receptie.

Procesul-verbal de receptie va consemna realizarea masurilor prevazute in documentatia de executie din punct de vedere al prevenirii si al stingerii incendiilor, fara de care receptia nu este acceptata.

ART. 11

La receptia cladirilor cuprinse in listele de monumente istorice, investitorii sint obligati ca in comisiile de receptie sa includa si o persoana desemnata de catre comisiile zonale pentru monumente, ansambluri si situri istorice.

ART. 12

In cazul in care investitorul nu stabileste, in urma comunicarii primite, o data pentru receptia lucrarilor in termenul prevazut la art. 8, sau daca la data fixata nu se prezinta la locul de receptie direct sau prin imputernicit, executantul va reinnoi cererea pentru fixarea unei noi data de receptive in conditiile de la art. 8.

Daca nici pina la expirarea acestui al doilea termen investitorul nu fixeaza receptia sau daca comisia de receptie nu se prezinta la data fixata direct sau prin imputernicit legal, executantul va stabili un termen de receptie in intervalul de 12 zile calendaristice de la expirarea celui de-al doilea termen. Executantul va comunica investitorului in timp util termenul pe care la fixat. Daca investitorul, prin comisia de receptie, nu se prezinta la termenul fixat si nici nu a convenit cu executantul, inainte de termenul fixat de acesta, asupra unui alt termen pentru receptie, executantul va notifica in scris investitorului ultimul termen de intrunire a comisiei de receptie.

In notificare, executantul va preciza, totodata, ca investitorul va raspunde pentru acoperirea tuturor pagubelor produse prin neconvocarea comisiei de receptie.

ART. 13

Comisia de receptie se intruneste la data, ora si locul fixate, iar presedintele acesteia, numit de investitor, stabileste programul dupa care va fi facuta receptia. Comisia de receptie poate functiona numai in prezenta a cel putin 2/3 din membrii numiti ai acesteia. Hotaririle comisiei se iau cu majoritate simpla.In cazul in care comisia nu se intruneste in totalitatea ei, presedintele poate fixa, pentru categoriile de lucrari pentru care nu s-au prezentat membrii comisiei, un nou termen in vederea efectuarii receptiei, termen ce nu va depasi 4 zile lucratoare de la data fixata initial. In vederea desfasurarii in bune conditii a receptiei, investitorul are obligatia de a pune la dispozitia comisiei de receptie documentatia de executie, precum si documentele si explicatiile care ii sint necesare.

ART. 14

Comisia de receptie examineaza :

a) respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile de executie impuse de autoritatile competente.

Examinarea se va face :

- cercetarea vizuala a constructiei ;

- analiza documentelor continute in carte tehnica a constructiei ;

b) executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatei de executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale, conform legii ;

c) referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost executata lucrarea. Investitorul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in contractul de proiectare;

d) terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre investitor si executant si in documentatia anexata la contract. In cazurile in care exista dubii asupra inscrisurilor din documentele cartii tehnice a constructiei, comisia poate cere experize, alte documente, incercari suplimentare, probe si alte teste.

ART. 15

La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de receptie, model prezentat in anexa nr. 1 la regulament, si il va inainta in termen de 3 zile lucratoare investitorului impreuna cu recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, aminarea sau respingerea ei.

ART. 16

Comisia de receptie recomanda admiterea receptiei in cazul in care nu exista obiectii sau cele care s-au consemnat nu sint de natura sa efectueze utilizarea lucrarii conform destinatiei sale.

ART. 17

Comisia de receptie recomanda aminarea receptiei cind :

- se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a constructiei din punct de vedere al exigentelor esentiale ;

- constructia prezinta vicii a caror remediere este de durata si care, daca nu ar fi facute, ar diminua considerabil utilitatea lucrarii ;

- exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de incercari de orice fel pentru a le clarifica.

ART. 18

Comisia de receptie recomanda respingerea receptiei daca se constata vicii care nu pot fi inlaturate si care prin natura lor implica realizarea unei sau a mai multor exigente esentiale, caz in care se impun expertize, reproiectari, refaceri de lucrari etc.

ART. 19

Absenta executantului de la receptie nu constituie motiv pentru aminarea si/sau anularea actului de receptie. In cazul in care executantul nu se prezinta la receptie, investitorul poate solicita asistenta pentru receptie unui expert ethnic neutru atestat, care sa consemneze, separat de procesulverbal, starea de fapt constatata.

ART. 20

Situatiile de absenta a unor persoane sau delegati convocati vor fi consemnate in procesulverbal de receptie.

ART. 21

Presedintele comisiei de receptie va prezenta investitorului procesul-verbal de receptie cu observatiile participantilor si cu recomandarea comisiei.

Pe baza procesului-verbal de receptie, investitorul hotaraste admiterea, aminarea sau respingerea receptiei si notifica hotarirea sa in interval de 3 zile lucratoare executantului, impreuna cu un exemplar din procesul-verbal.

ART. 22

In cazul in care admiterea receptiei se face cu obiectii, in procesul-verbal de receptie se vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul, dar ele vor depasi, de regula, 90 de zile calendaristice de la data receptiei daca, datorita conditiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen.

ART. 23

Daca executantul nu-si indeplineste obligatiile prevazute la art. 22 dupa trecerea termenului de remediere convenit, investitorul il va soma in acest sens, iar daca executantul nu da curs somatiei, investitorul este in drept sa execute remedierile pe cheltuiala si riscul executantului in culpa si sa pretinda plata prejudiciului produs.

ART. 24

Refuzul executantului de a semna procesul-verbal de receptie se consemneaza in cadrul acestuia.

ART. 25

Dupa executarea remedierilor, executantul va cere in scris investitorului anularea obiectiilor. Daca, in decurs de 30 de zile calendaristice de la data cererii executantului, investitorul nu anuleaza obiectiile, se recurge la procedura de arbitraj, daca ea a fost prevazuta in contract si, in cazul raminerii in dezacord, poate sa-l actioneze la instanta judecatoreasca competenta.

ART. 26

Data receptia este cea a incheierii de catre comisia de receptie a procesului-verbal de receptie a lucrarilor, cu sau fara obiectii.

ART. 27

Executantul are la dispozitie 20 de zile calendaristice de la data primirii procesului-verbal de receptie, aminarea sau de respingere a receptiei pentru a constata obiectiile sau respingerea. Litigiul se rezolva prin arbitraj, daca aceasta forma de conciliere a fost prevazuta in contract, sau prin actiune inaintata la instanta judecatoreasca competenta.

ART. 28

Investitorul preia lucrarea la data prevazuta la art. 26, in afara cazului in care receptia este aminata sau respinsa.

ART. 29

In cazul depasirii de catre investitor a termenului de 30 de zile prevazut la art. 25, fara a cadea de comun acord cu executantul asupra prelungirii acestui termen, se apeleaza la arbitraj, iar apoi la instanta judecatoreasca.

ART. 30

Dupa acceptarea receptiei de catre investitor cu sau fara obiectii, acesta nu mai poate emite alte solicitari de remediere de lucrari, penalizari, diminuari de valori si alte asemenea, decit cele consemnate in procesul-verbal de receptie. Fac exceptie viciile ascunse descoperite in termenul stabilit conform legii.

ART. 31

In cazurile in care investitorul solicita prelucrarea unei parti din lucrare inainte de terminarea intregii lucrari prevazute in contract, se va incheia un proces-verbal de predare-primire intre executant si investitor, in care se va consemna starea partii de lucrare in cauza, masurile de conservare, precum si cele de protectie reciproca a desfasurarii activitatii celor doua parti. Toate riscurile si pericolele pentru partea preluata trec temporar asupra investitorului, cu exceptia viciilor ascunse si a celor decurgind din executarea necorespunzatoare.

Procesul-verbal de predare-primire incheiat in acete conditii nu este un proces-verbal de receptie pentru partea de lucrare in cauza, dar inverstitorul poate cere inscrierea in procesul-verbal de receptie, intocmit la terminarea lucrarii in intregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predarii-primirii si le-a consemnat in procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrara preluata de investitor, perioada de garantie pentru viciile care nu tin de siguranta constructiei incepe de la data terminarii remedierilor.

CAP. 3

Receptia finala

ART. 32

Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie. Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.

ART. 33

La receptia finala participa :

a) investitorul ;

b) comisia de receptie numita de investitor ;

c) proiectantul lucrarii ;

d) executantul.

ART. 34

Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixate si examineaza urmatoarele :

a) procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor ;

b) finalizarea lucrarilor cerute de “receptia de la terminarea lucrarilor” ;

c) referatul investitorului privind comportarea constructiilor si instalatiilor aferente in exploatare pe perioada de garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.

ART. 35

Comisia de receptie poate cere, in cazuri foarte bine justificate si/sau in cazul aparitiei unor vicii, efectuarea de incercari si expertize.

ART. 36

La terminarea receptiei comisia de receptie finala isi va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de receptie finala, model prezentat in anexa nr. 2 la prezentul regulament, pe care-l va inainta investitorului, in termen de 3 zile lucratoare impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau fara obiectii, a receptiei, de aminare sau de respingere a ei.

ART. 37

In cazul in care comisia de receptie finala recomanda admiterea cu obiectii, aminarea sau respingerea receptiei, ea va trebui sa propuna masuri pentru inlaturarea neregulilor semnalate.

Comisia de receptie finala recomanda respingerea receptiei finale in cazul in care nu se respecta una sau mai multe dintre exigentele esentiale.

ART. 38

Lucrarea a carei receptie finala a fost respinsa va fi pusa in stare de conservare prin grija si pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi interzisa. Investitorul se va putea indrepta pentru recuperarea pagubelor impotriva factorilor implicati in executarea constructiei, vinovati de viciile constatate cu ocazia receptiei, cit si pentru nefunctionarea constructiilor si/sau a instalatiilor aferente acestora.

Investitorul hotaraste admiterea receptiei pe baza recomandarii comisiei de receptie finala si notifica executantului hotarirea sa in termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din procesul-verbal de receptie finala.

ART. 39

Data receptiei finale este data notificarii de catre investitor a hotaririi sale.

CAP. 4

Dispozitii finale

ART. 40

Se excepteaza de la prevederile prezentului regulament constructiile de locuinte parter, parter si un etaj, cu inaltimea la cornisa de maximum 8 metri, cu 4 apartamente si anexele gospodaresti ale acestora, precum si constructiile provizorii cu suprafete desfasurate mai mici de 150 mp.

Pentru acestea, documentele necesare sint prezentate in anexele nr. 3 si 4 la prezentul regulament.

ART. 41

Cheltuielile de orice natura necesitate de activitatea comisiei de receptie finala cad in sarcina investitorului. Membrii comisiei de receptie vor fi angajati prin contract de colaborare de catre investitor, daca este cazul. Cheltuielile ocazionate de incercari, altele decit cele care decurg din prevederile contractuale, se platesc de catre partea care a avut initiative efectuarii lor. In situatiile in care, in urma rezultatelor nefavorabile ale incercarilor, se stabileste o culpa, cheltuielile respective se suporta de catre partea in culpa.

Cheltuielile de expertiza sau cele ocazionate de asistenta unui expert se platesc de partea care a avut initiativa convocarii expertului si se suporta de partea in culpa.

ART. 42

Daca partile nu ajung la incheierea unui proces-verbal de receptie finala pe cale amiabila, ele se pot adresa instantei judecatoresti competente.

ART. 43

Partile in litigiu pot conveni asupra unei proceduri de arbitraj, potrivit legii.

ART. 44

Procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza prin grija investitorului :

a) executantului ;

b) proiectantului ;

c) organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de construire ;

d) organului administratiei financiare locale.

ART. 45

Procesele-verbale de receptie finala se difuzeaza prin grija investitorului :

a) organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de construire ;

b) executantului.

ART. 46

Cartea tehnica a constructiei, potrivit modelului prezentat in anexa nr. 6 la prezentul regulament, se pastreaza de investitor pe toata durata existentei constructiei.

ART. 47

In toate situatiile investitorului este depozitarul arhivei privind lucrarea in cauza.

ART. 48

Termenii folositi in cadrul regulamentului sint definiti in anexa nr. 5 la acesta.

ART. 49

Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii se

excepteaza de la prevederile art. 44 si 45.

ART. 50

Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5 si 6 fac parte integranta din prezentul regulament.

ANEXA 1 la regulament

INVESTITOR

PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR

Nr. ……… din …………….privind lucrarea ……………………………………………….. executata in

cadrul contractului nr. ……. din ………., incheiat intre ………………………..pentru lucrarile de ………………………………………………..

1. Lucrarile au fost executate in baza autorizatiei nr. ……………., eliberata de ……………………… la …………………………, cu valabilitate pina

la …………………………

2. Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in intervalul ………………………………, fiind formata din :

…………………………………….

(nume si prenume)

…………………………………….

3. Au mai participat la receptie :

…………………………………….

(nume si prenume) (calitatea)

4. Constatarile comisiei de receptie :

4.1. Din documentatia scrisa si desenata necesara a fi prezentata au lipsit sau sint incomplete piesele cuprinse in lista anexa nr. 1.

4.2. Cantitatile de lucrari cuprinse in lista anexa nr. 2 nu au fost executate.

4.3. Lucrarile cuprinse in lista anexa nr. 3 nu respecta prevederile proiectului.

5. Comisia de receptie, in urma constatarilor facute, propune :

………………………………………………………………….

6. Comisia de receptie motiveaza propunerea facuta prin :

………………………………………………………………….

7. Comisia de receptie recomanda urmatoarele :

………………………………………………………………….

8. Prezentul proces-verbal, continind ……..file si ………. anexe numerotate, cu un total de …………… file, a fost incheiat astazi … …………. la

……………….. in ……. exemplare.

Comisia de receptie *)

Specialist *)

Presedinte :

…………………………

Membri :

…………………………

*) Numele, prenumele si semnatura.

ANEXA 2 la regulament

INVESTITOR

PROCES-VERBAL DE RECEPTIE FINALA

Nr. …………din …………….privind lucrarea ………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………, autorizata cu nr. ………….din …………….., cu valabilitate pina la ………………., de catre

……………………………………

1. Comisia de receptie finala si-a desfasurat activitatea in intervalul ……………………, fiind formata din :

…………………………………….

(nume si prenume)

2. Au mai participat la receptie :

………………………………………………………………….

(nume si prenume) (calitatea)

3. Comisia de receprie finala, in urma examinarii lucrarii si a documentelor cuprinse in cartea tehnica a constructiei, a constatat urmatoarele :

3.1. Lucrarile pe specialitati au fost executate si receptionate conform listei anexa nr. 1.

3.2. Lucrarile au fost complet terminate la data de ………………….

3.3. Observatiile facute de comisia de receptie finala sint prezentate in lista anexa nr. 2.

3.4. Cartea tehnica a constructiei si fisa sintetica a obiectului au fost (nu au fost) completate.

3.5. Instructiunile de exploatare si urmarire a comportarii in timp a obiectului (nu) sint in

posesia utilizatorului.

3.6. Constructia s-a comportat (nu s-a comportat) corespunzator in perioada de la terminarea ei la data de …………….. pina in prezent,

respectiv pe o durata de …………….. luni, constatarile comisiei fiind enumerate in anexa nr. 3.

3.7. Valoarea obiectului este de ………………. lei, conform listei anexa nr. 1.

4. In baza constatarilor facute, comisia de receptie finala propune :

………………………………………………………………….

5. Comisia de receptie finala motiveaza propunerea facuta prin :

………………………………………………………………….

6. Comisia de receptie finala recomanda urmatoarele :

………………………………………………………………….

7. Prezentul proces-verbal, continind ………. file si …………….. anexe numerotate, cu un total de ………….. file, a fost incheiat astazi

…………….. la …………….. in ………. exemplare.

Comisia de receptie *)

Specialisti *)

Presedinte :

………………………..

Membri :

………………………..

*) Numele, prenumele si semnatura.

ANEXA 3 la regulament

INVESTITOR

PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR

Nr. ……….. din …………… privind lucrarea ……………………………………………….. executata in

cadrul contractului nr. ………….. din ………………, incheiat intre ……………….. si intre ………………………… pentru lucrarile de

……………………………………………………….

1. Lucrarile au fost executate in baza autorizatiei nr. …………….. eliberata de ………………….. la…………….., cu valabilitate pina la …………………………………

2. Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in intervalul ………………….., fiind formata din:

…………………………………..

(nume si prenume)

3. Au mai participat la receptie :

…………………………………………………………………

(nume si prenume) (calitatea)

4. Comisia de receptie, in urma constatarilor facute, propune :

…………………………………………………………………

5. Comisia de receptie recomanda urmatoarele :

…………………………………………………………………

6. Prezentul proces-verbal, continind ……….. file si ……… anexe numerotate, cu un total de …………… file, a fost incheiat astazi ………………… la …………. in …………. exemplare.

Comisia de receptie *)

Investitor (proprietar) : ………………………….

Delegat al administratiei publice locale : …………….

ANEXA 4 la regulament

INVESTITOR

PROCES-VERBAL DE RECEPTIE FINALA

Nr. ……….. din …………….. privind lucrarea ………………………………………….autorizata cu nr. ………….. din …………., cu valabilitate pina

la ……………………, de catre ………………………………………………………………………………………………………

1. Comisia de receptie finala si-a desfasurat activitatea in intervalul …………….., fiind formata din :

…………………………………………..

(nume si prenume)

2. Au mai participat la receptie :

………………………………………………………………….

(nume si prenume) (calitatea)

3. Comisia de receptie finala, in urma examinarii lucrarii si a documentelor, a constatat urmatoarele :

………………………………………………………………….

4. Valoarea obiectului este de ……………. lei, conform listei anexa nr. 1.

5. In baza constatarilor facute, comisia de receptie finala propune :

………………………………………………………………….

6. Prezentul proces-verbal, continind ……….. file si ……………. anexe numerotate, cu un total de …………… file, a fost incheiat astazi

……………. la …………………, in …………. exemplare.

Comisia de receptie finala *)

Investitor (proprietar ) ………………………

Delegat al administratiei publice locale : ………..

*) Numele, prenumele si semnatura.

ANEXA 5 la regulament

DEFINITII PRIVIND TERMENII UTILIZATI IN REGULAMENT

1. Receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora – actul prin care investitorulcertifica (atesta) realizarea lucrarilor de constructii

si instalatii aferente acestora, in conformitate cu prevederile contractuale (documentatii tehnice de executie, caiete de sarcini, specificatii tehnice

etc.) si cu cerintele documentelor oficiale (autorizatia de construire, avize ale organelor autorizate, reglementari tehnice aplicabile, cartea tehnica

a constructiei etc.) si declara ca accepta sa preia lucrarile executate si ca acestea pot fi date in folosinta.

2. Receptia la terminarea lucrarilor – receptia efectuata la terminarea completa a lucrarilor unui obiect sau unei parti din constructie, independenta,

care poate fi utilizata separat.

3. Receptia finala – receptia efectuata dupa expirarea perioadei de garantie.

4. Perioada de garantie – perioada de timp cuprinsa intre data receptiei si terminarea lucrarilor,

a carei durata se stabileste prin contract si in cadrul careia antreprenorul are obligatia inlaturarii, pe cheltuiala sa, a tuturor deficientelor

aparute datorita nerespectarii clauzelor si specificatiilor contractulale sau a prevederilor reglementarilor tehnice aplicabile.

5. Cartea tehnica a constructiei – ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea,

executia, receptia, exploatarea si urmarirea comportarii in exploatare a constructiei si instalatiilor aferente acesteia, cuprinzind toate

datele, documentele si evidentele necesare pentru identificarea si determinarea starii tehnice (fizice) a constructiei respective sia evolutiei

acesteia in timp.

6. Proprietar – dupa incheierea procesului-verbal de receptie de la terminarea lucrarilor, investitorul poarta denumirea generica de proprietar.

ANEXA 6 la regulament

CARTE TEHNICA A CONSTRUCTIEI

CENTRALIZATORUL

pieselor cuprinse in cartea tehnica a constructiei

1. Fisa de date sintetice.

2. Capitolul A *) : Documentatia privind proiectarea.

3. Capitolul B *) : Documentatia privind executia.

4. Capitolul C *) : Documentatia privind receptia.

5. Capitolul D *) : Documentatia privind exploatarea, repararea, intretinerea si urmarirea comportarii in timp.

6) Jurnalul evenimentelor :

Capitolul A *) Documentatia privind proiectarea.

………………………………………………………………….

Capitolul B *) Documentatia privind executia.

………………………………………………………………….

*) Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentatiei de baza si copiile borderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar in parte.

Capitolul C *) Documentatia privind receptia.

………………………………………………………………….

Capitolul D *) Documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea comportarii in timp.

………………………………………………………………….

FISA DE DATE SINTETICE

1 Obiectul de constructie (denumire, localizare) …………………………………………………….

2. Investitorul (denumirea si sediul unitatii) …………………………………………………………….

3. Delegatii investitorului cu sarcini de verificare a calitatii constructiei (numele, prenumele, functia, atributia) ………………………………

……………………………………………………………………….

4. Proiectantul lucrarii

a) Denumirea si sediul sau adresa unitatii proiectant general si a unitatilor subproiectante

…………………………………………………….

b) Numele si prenumele sefului de proiect …………………………..

…………………………………………………………………………………

c) Numele si prenumele proiectantilor de specialitate, denumirea si sediul unitatilor de care apartin

…………………………………………………………………………………

5. Verificatorul (verificatorul de proiecte atestat), numele, prenumele, numarul certificatului de atestare

…………………………………………………………………………………..

6. Executantul constructiei

a) Denumirea si sediul sau adresa unitatii executante (antreprenor general) si, daca este cazul, a unitatilor executante pentru instalatiile aferente

constructiilor

………………………………………………………………….

b) Numele si prenumele sefului de santier …………………………..

c) Numele si prenumele conducatorului direct al lucrarilor (seful punctului de lucru al obiectivului)

……………………………………………..

7. Modificari intervenite in datele de la pct. 1-6 (data modificarii si modificarea)

……………………………………………..

*) Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentatiei de baza si

copiile borderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar in parte.

8. Expertii tehnici atestati care au verificat calitatea si comportarea constructiei (numele,

prenumele, numarul certificatului de atestare)

………………………………………………………………….

9. Comisia de receptie la terminarea lucrarilor (numele, prenumele si unitatea de care apartin)

……………………………………………………

10. Comisia de receptie finala (numele, prenumele si unitatea de care apartin)

…………………………………………………………………..

11. Data inceperii executiei ……………………………………….

12. Data aprobarii receptiei la terminarea lucrarilor …………………

13. Data aprobarii receptiei finale …………………………………

14. Gradul de seismicitate luat in calcul la proiectarea constructiei ………………………..

15. Alte date …………………………………………………….

………………………………………………………………………

NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI

CAP. 1

Dispozitii generale

1. Cartea tehnica a constructiei se compune din ansamblul de documente referitoare la

proiectarea, executia, receptia, exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea in timp a constructiei.

2. Carte tehnica se definitiveaza inainte de receptia finala.

3. Cartea tehnica, dupa intocmire, se completeaza si se pastreaza pentru fiecare obiect de

constructii de catre investitor sau, dupa caz, de catre proprietar.

4. Cartea tehnica a constructiei se intocmeste de catre investitor pentru toate obiectele de

constructii definitive, supuse regimului de autorizare a constructiilor, indiferent de natura fondurilor din care sint finintate sau de natura proprietatii asupra lor.

CAP. 2

Cuprinsul cartii tehnice a constructiei

5. Cartea tehnica a constructiei contine documentatia de baza si centralizatorul cu partile sale

componente.

6. Documentatia de baza va cuprinde urmatoarele capitole :

- Capitolul A : Documentatia privind proiectarea ;

- Capitolul B : Documentatia privind executia ;

- Capitolul C : Documentatia privind receptia ;

- Capitolul D : Documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea

comportarii in timp.

7. Documentatia privind proiectarea (cap. A) va cuprinde :

a) acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea constructiei si avize de specialitate care

au stat la baza intocmirii proiectului ;

b) documentatia tehnica care se refera la constructia respectiva (caracteristici, detalii de

executie pentru elementele structurii de rezistenta ca si pentru celelalte parti de constructie care asigura functionalitatea si siguranta in exploatare, precum si schemele de instalatii efectiv realizate, cu toate modificarile aduse de proiectant, executant sau proprietar pe parcursul executiei constructiei) :

c) breviarele de calcul pe specialitati (actiuni, ipoteze de calcul, rezultatele calculelor de

dimensionare si verificare etc.) ;

d) indicarea distincta a diferentelor fata de detaliile de executie initiale, cu precizarea cauzelor care au condus la aceste diferente ;

e) caietele de sarcini privind executia lucrarilor.

8. Documentatia tehnica privind executia (cap. B) va cuprinde :

a) autorizatia de executare a constructiei ;

b) procesul-verbal de predare a amplasamentului si reperului de nivelment general ;

c) inregistrarile de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul executiei lucrarilor,

precum si celelalte documentatii intocmite conform prescriptiilor tehnice, prin care se atesta calitatea lucrarilor (rezultatul incercarilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor-verbale de lucrari ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicari si dispozitii de santier, procesele-verbale de probe specifice si speciale etc.) ;

d) procesele-verbale de receptie a termenului de fundare, a fundatiilor si structurii de

rezistenta, procesele-verbale de admitere a fazelor determinate ;

e) procesele-verbale privind montarea instalatiilor de masurare prevazute prin proiectul de

urmarire speciala a constructiilor, daca este cazul, precum si consemnarea citirilor initiale de la care incep masuratorile ;

f) experize tehnice, verificari in teren sau cercetari suplimentare efectuate in afara celor

prevazute de prescriptiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare, ca urmare a unor accidente tehnice produse in cursul executiei sau ca urmare a unor greseli de executie ;

g) caietele de atasament, jurnalul principalelor evenimente (inundatii, cutremure, temperaturi

excesive etc.).

9. Documentatia tehnica privind receptia (cap. C) va cuprinde :

a) procesele-verbale de receptie (la terminarea lucrarilor si cel final), precum si alte acte

anexate acestora – pe care comisia de receptie finala le considera necesare a fi pastrate in cartea tehnica a constructiei ;

b) alte acte incheiate ca urmare a cererii comisiilor de receptie prin care se prevad verificari

sau cercetari suplimentare, cu indicarea rezultatelor obtinute si a modului de rezolvare.

10. Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in exploatare si interventii in timp

(cap. D) va cuprinde :

a) prevederile scrise ale proiectantului privind urmarirea comportarii constructiei, instructiunile de exploatare si intretinere si lista prescriptiilor de baza care trebuie respectate pe timpul exploatarii constructiei, documentatia de interpretare a urmaririi comportarii constructiei in timpul executiei si al exploatarii ;

b) proiectele de baza carora s-au efectuat, dupa receptia finala a lucrarilor, modificari ale

constructiei fata de proiectul initial efectiv realizat ;

c) actele de constatare a unor deficiente aparute dupa receptie executarii lucrarilor si masurile

de interventie luate (proces-verbal de remediere a defectelor) ;

d) proiectul de urmarire speciala a constructiei (incercare prin incarcare, urmarire in timp),

daca este cazul ;

e) procesul-verbal de predare-primire a instalatiilor de masurare prevazute prin proiectul de

urmarire speciala a constructiei incheiat intre executant si beneficiar, daca este cazul ;

f) referatul cu concluziile anuale si finale asupra rezultatelor urmaririi speciale, daca este

cazul ;

g) procesele-verbale de predare-primire a constructiei in cazul schimbarii proprietarului ;

h) jurnalul evenimentelor, intocmit conform modelului de formular cuprins in anexa nr. 1 la

prezentele norme.

Acolo unde este posibil, documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei vor putea fi

inregistrate pe microfilme.

11. Pentru obiectele de constructie cladiri de locuit pina la doua niveluri si anexe

gospodaresti, cit si pentru cele de mica importamta cum ar fi : garduri, cabine poarta etc., cartea tehnica a constructiei se rezuma la autorizatia de construire, procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor si procesul-verbal de receptie finala la expirarea perioadei de garantie, precum si alte evenimente deosebite in viata constructiei.

12. Actele ce formeaza documentatia de baza a cartii tehnice a constructiei vor fi indosariate

pe capitolele respective, in ordinea enumerarii din prezentele norme, in dosare cu file numerotate, prevazute cu borderou si parafate pe masura incheierii lor ; fiecare dosar va purta un indicative format din litera corespunzatoare capitolului (A, B, C, D) si din numarul de ordine, in cifre arabe, al dosarului.

13. Centralizatorul cartii tehnice a constructiei va cuprinde fisa statistica pe obiect, borderoul

general al dosarelor documentatiei de baza si copiile borderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar in parte.

CAP. 3

Modul de intocmire, folosire si pastrare a cartii tehnice a constructiei

14. Cartea tehnica a constructiei se intocmeste intr-un singur exemplar, tinind seama si de

prevederile pct. 20.

15. Pentru constructiile noi, pentru care la data intrarii in vigoare a prezentelor norme nu a

avut loc receptia finala a obiectivelor executate, cartea tehnica a constructiei se intocmeste de catre investitor, impreuna cu proiectantul, astfel:

a) proiectantul obiectului de constructie intocmeste si preda investitorul, pe masura elaborarii

si cel mai tirziu pina la data receptiei finale a lucrarilor, documentatia prevazuta la pct. 7 si 10;

b) comisiile de receptie la terminarea lucrarilor de constructii si de receptie finala a obiectului

de constructie predau investitorului documentatia prevazuta la pct. 8, imediat dupa intocmirea ei ;

c) investitorul obiectului de constructie primeste toate actele care cad in sarcina proiectantului

si comisiilor de receptie, le completeaza cu actele ce cad in sarcina sa (cele prevazute la pct. 8), le indosariaza conform prevederilor pct. 12 si intocmeste centralizatorul prevazut la pct. 13 ; dupa receptia finala a obiectului de constructie, investitorul retine un exemplar complet ;

d) investitorul completeaza cartea tehnica a constructiei cu documentatia prevazuta la pct. 10

lit. h).

16. Pentru toate constructiile la care este intocmita cartea tehnica, aceasta se va completa in

decurs de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme de catre proprietar sau administrator, cu aspectele aparute in timpul exploatarii acesteia (inclusiv proiectele de executie de remedieri sau modificari – acolo unde este cazul) in perioada incepind de la 4

martie 1977.

17. Proprietarul sau administratorul va asigura activitatea de urmarire a comportarii

constructiei in exploatare si interventiile in timp asupra acesteia. Urmarirea comportarii constructiei in exploatare si interventiile in timp asupara acesteia se realizeaza direct, fie de proprietar sau administrator, fie de persoane imputernicite de acestia, ce vor avea calitatea de responsabil cu urmarirea comportarii in timp a constructiei.

18. Modul de intocmire si de completare a cartii tehnice a constructiei se controleaza in mod

obligatoriu de catre :

- comisiile de receptie finala a obiectelor de constructii, cu ocazia receptiei ;

- organele de control imputernicite din cadrul organelor cu atributii in acest domeniu,

periodic.

Rezultatele controalelor se vor consemna in mod obligatoriu in jurnalul evenimentelor.

19. Cartea tehnica a constructiei se pastreaza pe toata durata de existenta a obiectului de

constructie pina la demolarea sa ; dupa demolare, investitorul preda exemplarul complet la arhiva unitatilor administrativ-teritoriale, pentru pastrare.

Inainte de predarea cartii tehnice a constructiei, ea va fi completata cu modul de desfasurare a

actiunii de postutilizare, pe baza instructiunilor elaborate de proiectant.

20. La schimbarea proprietarului, cartea tehnica a constructiei va fi predata noului proprietar,

care va avea obligatia pastrarii si completarii acesteia, consemnind faptul in procesul-verbal de predare-primire si in jurnalul evenimentelor.

Posted in

Legislatie

Blog Proiectare In Constructii

Arhitectura moderna

Posted in

Tags

Arhitectura contemporana

Posted in

Tags

Sistemul structural adecvat pentru elaborarea unui proiect de casa optim

Posted in

Tags

ARHITECTURA – LOCUIRE

Posted in

Tags

Proiect de lege pentru organizarea si exercitarea profesiei de inginer constructor si inginer de instalatii

Posted in

Tags

Alegerea unui proiect de casa “gata facut”?

Posted in

Tags

Proiect casa de lemn

Posted in

Tags

Panouri solare – generalitati

Posted in

Tags

Elaborarea unui proiect de casa

Posted in

Tags

Hotararea 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

Posted in

Tags

Cautari Frecvente

Recent Posts

Recent Comments

Categories

Archives

Recent Posts

Recent Comments

Links

Main Navigation